-
Am fost o fericita pana acum, una din putinele gravide care reuseau sa se miste ca si cum nimic nu e nou in corpul lor, reuseam sa merg pe jos oricat era necesar, sa pot face anumite lucruri casnice de una singura, sa ma aplec fara probleme si sa ma incalt rapid, si chiar m-am bucurat, eram tare mandra de mine, stiam ca sunt o norocoasa, toate astea se datorat faptului ca nu am burta prea mare, insa, de pe la aproximativ 34 de saptamani parca totul a luat-o razna, nu mai reusesc sa fac nimic fara pauze, ma chinui pana si sa fac baie, iar spalatul parului a devenit un calvar, mi-e greu sa fac ceea ce inainte consideram "nimic". Daca stau sa ma gandesc pana si statul in pat sau somnul au devenit greu de realizat si asta pentru ca am arsuri in capul pieptului mai ales noaptea, nu reusesc sa dorm sau sa respir din cauza lor.
Criticam cumva subconstient gravidele care spuneau "eu nu pot sa fac asta pentru ca sunt gravida" (inteleg lucrurile greu de facut, dar credeam ca exagereaza) imsa am ajuns in postura in care sa impart lucrurile casnice fie cu sotul fie cu socrii, care spre bucuria mea nu au zis niciodata nimic ca nu reusesc sa fac unele lucruri, si care cu fiecare ocazie au grija de mine, sa nu depun efort, sa mananc la timp, sa mai iau si cate o pauza atunci cand fac prea mult un lucru.
Am ajuns sa imi fie greu sa si respir( bebe inca nu s-a intors iar burtica inca nu mi s-a lasat). Eram nerabdatoare pana acum sa imi intalnesc minunea, insa acum am un motiv in plus sa vreau sa o vad cat mai repede.
Comentarii