-
A venit ziua, in care trebuia să nasc. Bineînțeles că nu am dormit deloc și m-am gândit doar la cum o sa fie și ce reacție o sa am la vederea fetiței. La ora 7 eram deja în holul spitalului pregătite practic de cuțit și așteptăm cuminte să mă cheme de la birou pentru actele de internare. O grămadă de paciente fiecare cu alta problema și cred că vreo încă două paciente că mine la cezariană . Și stau și stau să mă cheme, dar parca tot pe celălalte le luau pentru noh.. ca la noi , daca stai cuminte și îți aștepți rândul trec altele peste tine ( nu erau urgente) . Într-un final am ajuns pe secție. Toate bune și frumoase, chiar nu am nimic de reproșat doamnelor de la secția de obstetrica și ginecologie, chiar am dat-o in glumă că sa îmi mai treacă emoțiile. Mi se părea că trec minutele că orele și nu mă mai cheamă la sala. Într-un final m-au chemat, sus pe sala am intrat în sala de preoperator, acolo mi-au făcut testare la un antibiotic și mi-au montat o branula, între timp am fost chemat în sala de operatie. Emoțiile pe masa de operații au făcut-o și pe doamna doctor anestezist sa se mire pentru că aveam un plus de 180 b/m și mă tot întrebă dacă sunt bine, sincer nici nu știam pe ce planeta eram ...ce anestezie ..eram deja plecata 😂.. Pregătiri, peste pregătiri emoții pana sa taie cu bisturiul doctorul ... Deși știam fiecare etapă cred că puteam fii mana a doua pentru el . A tăiat și bineînțeles că nu am simțit nimic, doar creierul asta al nostru ne cam încurcă, deja mă vedeam cum simt și chestii... Vreau sa zic că nu mi-am dat seama nici când a scos-o , am auzit un plâns zdravăn și gata pitica a venit pe lume. Mi-au aratat-o imediat după ce au sters-o, cantarit-o și au controlat-o sa fie singuri că e bine . A fost un sentiment de nu știam cum să reacționez eram incantata, bucuroasa și o frica, efectiv pe românește m-am căcat pe mine 😁 .. mă pregătisem pentru tot până aici de aici era teritoriu toatal nou.
Comentarii