Bloguri

Jurnal de sarcina

Travaliul si Nasterea la Filantropia

  • In dimineata zilei de 20 septembrie,vineri, m-am prezentat la cabinet, asa cum stabilisem cu medicul meu. Desi doctora imi spusese ca luam neaparat o decizie la aceasta data, speram ca decizia sa fie sa mai asteptam pana la 41 s si 3 zile (adica luni).

    In timpul consultului, dupa ecografie, chiar inainte de consultul intern, am simtit o cantitate mica de lichid curgand. Mi se fisurasera membranele. Medicul a decis ca este cazul sa ma interneze si sa imi fie provocata nasterea. A fost greu deoarece eu chiar imi doream ca pitica sa isi aleaga ziua. La ecografie s-a constatat (in final) ca a mai coborat putin.

    In jurul orei 12:00 m-am prezentat in vederea internarii. Am facut un ctg din care a reiesit ca inca nu am contractii iar pitica e bine. La ora 15:08 am fost mutata in sala de travaliu pentru monitorizare inainte de declansare. La ora 17 cand a venit doctora contractiile incepusera insa membranele nu erau rupte complet. S-a decis ruperea membranelor, mi s-a pus o perfuzie cu oxitocina si mi s-a comunicat ca treptat vor creste concentratia de oxitocina. Moasa mi-a comunicat ca voi naste cu siguranta dupa miezul noptii.

    Dupa ruperea membranelor contractiile s-au accentuat iar incepand cu ora 18 simteam niste dureri extreme ce succedau la interval foarte scurte de timp. Aveam un ceas in sala si ma bazam pe el sperand ca dupa 1 minut vor trece. Unele treceau mai repede altele ceva mai greu, dar treceau. La ora 19 a venit medicul pentru a-mi verifica dilatatia, era 5. Am fost intrebata daca doresc peridurala. Cred ca era singurul lucru la care visam (desi inainte am spus ca as vrea sa incerc fara, dar toleranta mea la durere e destul de scazuta, stiam asta, acesta fiind motivul pt care nu am exclus varianta cand mi-a fost prezentata de medic inainte).

    Medicul anestezist a ajuns pe la 19:30-19:40. Deja aveam niste dureri incredibile. Simteam ca mi se rup toate oasele in mine, tremuram la propriu pe fiecare contractie si eram lac de apa. Contractiile erau incredibil de dese si simteam ca nu mai am timp sa imi revin deloc, aveam oarecum impresia ca-s permanente (desi nu erau). Dupa instalarea anesteziei, pe la ora 20, a fost chemat si sotul in sala (aveam cerere semnata prin care putea participa la nastere si travaliu). Inainte sa vina sotul a venit si doctora pentru o noua verificare a dilatatiei. La 19:50 dilatatie 10.

    Doctora a fost surprinsa deoarece doza de oxitocina nu fusese marita si mi-a comunicat ca asta a fost travaliul meu, fara influenta perfuziei. M-am panicat incredibil deoarece stiam ca va trebui sa imping pe contractie iar eu nu mai simteam contractiie. Din fericire doctora m-a linistit si m-a incurajat spunandu-mi ca voi stii ce sa fac si ma vor ajuta si ele (moasa+doctora). Cand a ajuns sotul eu tremuram incredibil de tare pe fiecare contractie (poate fi un efect al anesteziei la unele persoane).

    In jurul orei 21:10 am inceput sa simt nevoia de a impinge, am chemat medicul si moasa iar in urmatoarele aproximativ 3-4 contractii, la 21:29, pitica mea a venit pe lume, 3750 gr. Mi-au dat-o in brate, era minunata, chiar daca era putin mov, am pupat-o si au luat-o la verificari. Mi-au dat-o inapoi dupa cateva minute si dupa au plecat cu ea. Contractiile nu se oprisera, inca ma durea, si, desi stiam ca trebuie eliminata si placenta nu credeam ca voi simti la fel contractiile. Dupa eliminarea placentei, timp de aproximativ 20 minute medicul a tot cusut… Chiar inainte de eliminarea placentei sotul a fost invitat sa plece. Pot spune ca prezenta lui m-a ajutat enorm, si psihic si fizic, ajutandu-ma sa imping cum vazuse la moasa, chiar cand a iesit pitica. 3 ore dupa eram in salon, aveam niste emotii incredibile, ma simteam putin vinovata ca pitica sta separat dar eram consolata ca doar in prima noapte suntem despartite.

    Pentru unele persoane travaliul e mai usor, pentru altele mult mai greu. Personal nu stiu daca vreau sa mai trec prin asta vreodata in viata. Cel putin nu pot spune asta acum, la 2 sapt jumatate dupa nastere. Oricum viata ne va duce mai departe. Multumesc lui Dumnezeu ca suntem amandoua sanatoase, nu s-a blocat si chiar daca m-a rupt la propriu nasterea ei, ma voi recupera eu.

    Chiar sunt multumita de alegerea spitalului si de alegerea medicului. E foarte importanta sustinerea medicului in tot procesul. Iar  in aceasta maternitate chiar este promovata nasterea naturala.


Comentarii

0 comentarii

Comentarii Publice

Poti sa comentezi si anonim (vezi casuta la final dupa ce scrii mesajul)
 

Mesaje de la acelasi autor

  • Geanta Bebelusului

    Saptamana aceasta am primit geanta bebelusului si minunata oita. Un proiect foarte binevenit in randul nostru, al proaspetelor mamici. O gentuta foarte utila in plimbatile cu bebelusa si o oita simpat...
  • Travaliul si Nasterea la Filantropia

    In dimineata zilei de 20 septembrie,vineri, m-am prezentat la cabinet, asa cum stabilisem cu medicul meu. Desi doctora imi spusese ca luam neaparat o decizie la aceasta data, speram ca decizia sa fie ...
  • Presiunea termenului

    Desi toata sarcina mi-a fost teama de nasterea premature, acum termenul se apropia iar pitica mea nu dadea nici un semn in vederea cunoasterii. Mi-am dorit extrem de mult ca ea sa isi aleaga ziua. Can...
  • O fiinta, o minune

    39s si 2 zile. Atat de aproape. Am fost la medic iar pitica are in jur de 3500. Voi incerca sa mananc mult mai putin pentru a evita o ingrasare brusca a ei. Imi doresc sa nasc natural. E greu cand pri...
  • Atat de aproape

    38 s si 5 zile. Aproape intru in sapt 40, teoretic ultima saptamana a calatoriei. Incep sa intru in panica deoarece contractiile false sunt foarte putine iar pitica pare ca inca nu a coborat. Imi dore...

Din aceeasi categorie...

  • Cea mai mare minune

    Fetita, este perfecta, e sanatoasa si o consider o adevarata minune. S a lasat ceva asteptata, dar a meritat. Din pacate, nu m am bucurat asa cum ar fi trebuit de ultima parte a sarcinii, pentru ca am...
  • Ziua mult asteptata

    A venit ziua cea mare. Dimineata, devreme m am prezentat la spital. Inca nu mi venea sa cred ca a venit ziua cea mult asteptata. Nu mi venea sa cred ca ajunsesem pana aici. A fost un drum lung, deloc ...
  • Travaliul 2

    Broscuta mea are astazi o saptamana alaturi de noi, un copil deosebit, un copil binecuvantat. Credeam ca va fi mai greu cu bebe dar ce a fost greu a fost nasterea, care intradevar a trecut dar de uita...
  • Emoții la nastere

    Ma gândesc la momentul în care voi naște. Deoarece prima naștere a fost prin cezariana și aceasta va fi la fel. Nu a fost o experienta ușoară, însă sper ca acum ma voi recupera mai repede. Abia după ...
  • Travaliul si nasterea la Maternitatea Bucur

    Am ales ca cel de-al 10 mesaj sa cuprinda nasterea micutei noastre, probabil pentru ca este cel mai important si cel mai fericit moment din  viata noastra.  Medicul meu a decis ca in saptam...
  • Am nascut !!!

    Am nascut !!! pe 6 sept, ora 18:20 un baietel minunat, sanatos tun ! Albert Sebastian, bine ai venit ! surioara ta Marina si tati te iubesc mult,ca si mami !!! ♥♥♥ 2,850 grame &he...
  • Bebesurpriza

    Si am nascut.. greu, greu... la sfarsitul operatiei am simtit durere, dar in momentul in care l-am auzit plangand, absolut toata durerea nu a mai contat. L-am vazut pentru o fractiune de secunda, apo...
  • Bebesurpriza

    Si am nascut.. greu, greu... la sfarsitul operatiei am simtit durere, dar in momentul in care l-am auzit plangand, absolut toata durerea nu a mai contat. L-am vazut pentru o fractiune de secunda, apo...
  • Griji

    Nu am urmat un curs prenatal pentru ca nu am mai găsit locuri în timp util și mai ales pentru ca m as speria mai mult decât e cazul. Oricum ma tem un pic de momentul nașterii dar cu cine am mai vb e m...
  • Ziua Z

    Duminica 4 august 2019 Mult asteptata mea zi a ajuns. Cu bagajul pregatit de noaptea trecuta ies frumusel pe usa, nu inainte de a face o ultima poza cu burtica. Ajunsa la maternitate, verificarea ec...