La sfarsitul lunii iulie am aflat mega surprinsa ca maternitatea la care urma sa nasc va fi inchisa timp de 2 saptamani la sfarsitul lunii august. Pentru mine a fost un soc deoarece medicul meu nu mai profeseaza in alta parte si daca se intampla sa nasc in acea perioada voi naste in alt spital cu medicul de garda. Nasterea cu medicul de garda nu ma speria atat de tare cum ma speria nasterea in alt spital. Mentionez ca imi doream foarte mult sa nasc natural, chiar si in conditiile in care pitica mea nu ar fi fost chiar pitica. Am ales spitalul Filantropia tocmai stiind ca aici se promoveaza nasterea naturala inaintea oricarei alte variante si, tinand cont si de experientele altor cunostinte la alte maternitati, chiar ma ingrozea gandul ca voi naste oriunde altundeva. Asadar, pentru a preintampina orice ar putea declansa nasterea, am stat cuminte in casa, nu am mai iesit sa ma plimb, nu am facut nici un fel de effort, doar doar pitica mea nu decide sa paraseasca “garsoniera” mai devreme (desi deja era considerata la termen-37 sapt). Data initiala la care s-a anuntat official ca se deschide a fost 31.08.2019 iar ulterior au modificat la 04.09.2019. Perfect. In data de 4 septembrie, stiind ca s-a deschis maternitatea am inceput eu programul standard, curatenie, calcat, plimbat, am fost la birou sa imi vad colegii, ma simteam cumva eliberata din cusca. Ajungand acasa ce aflu? Ca inca nu s-a deschis, nemaiexistand nimic official, data deschiderii pe surse fiind 09.09.2019. Pe 06.09.2019 am fost si la control unde am aflat ca, din fericire pentru acel moment, pitica nu si-a inceput coborarea, colul e lung si inchis. Din fericire, pitica a stat cuminte pana la deschiderea maternitatii, insa, toata aceasta experienta a fost extrem de solicitanta si stresanta pentru o viitoare mamica.Sunt convinsa ca sunt mamici ce au nascut in perioada aia, la alte spitale (medicii ce au supravegheat sarcinile nu puteau insoti pacientele) iar experientele lor sunt, poate, mai traumatizante ca a mea.
Comentarii