Sexul copilului

O întâmplare foarte amuzanta acum, după ce am aflat și am trecut prin ceva ce nu m-am așteptat niciodată. Ploua, era o furtună extraordinar de mare, orașul era aproape inundat, soțul meu la munca și eu acasă cu cățelul ( o sa va spun și cum în timpul sarcinii am ales sa ne luam un cățel). Sa știți că pe timpul sarcinii am avut multe pofte, de la salam prăjit cu sana, până la pepene cu vânătă și cum nu am avut acasă așa ceva, am decis sa plec singura sa îmi cumpăr, el nu putea să vina așa repede pe cât îmi era de mare pofta. Zis și făcut am plecat frumos, in jur de 30-40 de minute am lipsit de acasă, in timp ce ploaia se apropia repede de cartierul in care stăteam( acum m-am mutat). Pe drum și cum îmi aduc aminte cum toată lumea îmi făcea tot felul de obiceiuri băbești, ba cu sarea, cu foarfeca și multe altele, că să își dea seama ce urmează ce avem... De mica am avut frica de fulgere și tunete, numai bine au început ușor ușor să apară și acestea pe cer, am incercat sa fi calma, sa nu mă agit, dar ajungă acasă, cred că teama a venit din interior și am început să am dureri imense de burta, sa simt că mă rupe burta, că mă taie cineva, nu știam ce să fac, cum sa procedez, ce se întâmplă cu mine, plângeam și eram pe jos, cățelul meu era foarte agitat și încercă să mă lîngă pe fata și pe mâini. In timpul acela am reușit să o sun pe doamna care era cu medicul meu și să îi spun ce se întâmplă aceasta din urmă mă pune sa sun la spital sa vina sa mă ia salvarea, știam ce nu ar fi venit nimeni atât de repede, îmi era frica sa nu îmi pierd copilul așa că am hotărât să îl sun pe soț, el era pe duba, afara toată lumea striga după ajutor, era exact că într-un film de groaza ce nu avea să se termine, m-am speriat îngrozitor de situație. L-am sunat plângând și urlând de durere, norocul meu a fost că era pe zona atunci și au reușit să vina la mine, a urcat speriat că nu știa ce am, m-a îmbrăcat cum a putut el și m-a coborât la duba. Sa va spun sincer că nu știu cum am ajuns din bloc la mașină, nu vedeai nimic de furtuna, copacii cădeau, lumea țipa, nu știai de unde vin urletele, ploua cu grindină și apă îmi trecuse de gleznă. Ajunși la spital, care era la 1 km nu mult, dar situația nu îmi permitea să merg pe jos, cu ajutorul lor am reușit să intru repede la un consult, medicii credeau că nasc, adică eram imensa, dar avem câteva săptămâni, nu mult știam riscurile de a avea o naștere prematura, nu eram însărcinată de mult timp, nici nu am ajuns la jumătatea ei.... M-au verificat 3 medici, nimeni nu își dădea seama ce am, ce mă doare, ce se intampla in burta mea, de aici panica m-a cuprins ...îl sunam pe soț incontinuu, frica se instala și mai tare...tocmai ce a ajuns alta doamna, care intra în tura, era aproape 7 seara. Doamna le spunea să mă lase că mă verifica ea, atât vizibil cât și cu ecograful, spunea că nu sângerez, că arat bine acolo, dar la ecograf mă întreabă: Ce sex are copilul? Eu spunând că nu știu, nu am întrebat și nici nu mi s-a spus, știam că am sarcina prea mica...mă întreabă: și vrei să știi? Eu: da, daca se poate Un medic spunea că băiat după cum vede el, ea că nu pare a fi baiat, alt medic venit atunci, că nu își dă seama...atunci dânsa îmi spune Ai o... FETIȚĂ...și plâng și plâng, nu îmi dau seama daca sunt emoțiile, fericirea, faptul că eram încă speriata... Aceasta observa între picioarele fetiței cordonul cum trăgea de el, atât de tare încât mă rupea burta efectiv, de aici și-au dat seama de unde am dureri, ce se întâmplă cu mine...am transmis frica mea, fetiței mele, fetiță mamei... Placand de acolo îmi sun soțul și îi spun că știu ce este, el a început să îmi spună că nu vrea să știe până nu ajunge acasă, așa că am așteptat, eram in fața spitalului și îl așteptăm, orașul era inundat, nu putea ajunge iar la mine și am plecat pe jos, mă simțeam mai bine, eram puțin euforică, dar mult mai bine...ajunsă în fața blocului, mă sună și mă întreabă : ce este? Am ras instant și am început a plânge spunând că este fata, mi-am dorit o fetiță, iar Dumnezeu mi-a dat fix ce am vrut. El a vrut băiețel, dar o sa va povestesc și cum s-a schimbat situația pe parcursul sarcinii. Acum mă duc acasă să mă bucur de vestea cea mare și de cățelul meu . XoXo EKT