Despre sarcina

Nu stiu daca toata lumea stie de vechea vorba din batrani ca la 00:00 la trecerea dintre ani, 31 Decembrie spre 1 Ianuarie, daca iti pui o dorinta, aceasta se indeplineste. Desi am aproape 25 de ani, eu inca cred si am vazut pe pielea mea ca e adevarat. La trecerea dintre 2020 spre 2021, la 00:00, cand poate multi si-au dorit lucruri materiale, eu mi-am dorit ca in anul 2021 sa devin mamica, sa am bebelusul meu. Poate ca nu a fost prea bine gandita dorinta mea, poate trebuia sa imi doresc o familie, dar nu, eu mi-am dorit un copil. Dupa cateva luni din anul 2021 dorinta mi s-a indeplinit, mi-a dat Dumnezeu un Bebelus, doar ca perioada sarcinii in loc sa fie cea mai frumoasa perioada din viata mea, a fost cea mai grea, cea mai trista si incercam pe zi ce trecea sa fiu puternica pentru micuta ce crestea in burtica mea. Pana sa raman insarcinata viata mea era o distractie continua: vacante, petreceri, nu imi prea pasa de parerile celorlalti sau cum ma vad ceilalti. Lucrurile s-au schimbat total intre timp. Se spune ca daca primul copil din viata unei femei este baiat, aceasta trebuia sa cunoasca dragostea adevarata, iar daca primul copil este fata, aceasta trebuia sa se maturizeze. Pot sa spun ca eu chiar m-am maturizat, mi-am dat seama de ceea ce conteaza cu adevarat in viata, am devenit mai inteleapta, nu ma mai las ranita usor, am vazut oamenii care imi sunt alaturi neconditionat, iar acestia sunt parintii, singurii care nu m-au lasat au fost parintii mei. Prietenii cu care ma distram, toti si-au vazut de viata lor, poate au mai dat cate un mesaj din cand in cand dar nu mai mult, iar eu am fost firea care ajuta pe oricine si era acolo pentru oricine oricand. Ei.. va spun acum ca nu o sa mai fie asa. Singurii alaturi de care voi fi indiferent de situatie sunt parintii mei. Pana si cel care trebuia sa isi asume rolul de tata si sa fie alaturi de noi, a dat bir cu fugitii, dar poate asa a vrut Dumnezeu, poate ca asa e mai bine, poate el doar ne-ar fi incurcat, iar karma nu iarta pe nimeni, toti vom plati pentru Greselile noastre si stiu ca v-a veni si randul lui. Nu mai am foarte mult si nasc si sunt mai bine ca niciodata, sunt impacata cu mine insami, singurul lucru care, sa zic asa, ma doare, este ca voi fi singura atunci cand v-a veni pe lume micuta mea, nu va fi langa mine barbatul langa care eu am fost mereu, indiferent de cat de greu ne era, dar stiu ca atunci cand imi voi strange fetita la piept, imi va Alina orice durere. Mi-am propus sa fiu o mama puternica, care nu se va panica la fiecare plans al bebelusului, trebuie de fapt sa fiu puternica pentru ea. Se mai spune ca in viata de ce iti e mai frica de aia nu scapi, mi-a fost frica si ma gandeam cu oroare la gandul de a fi mama singura si puteam sa jur candva ca nu voi fi niciodata o mama singura, dar uite ca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ si am ramas o mama singura foarte devreme, cand bebele este inca in burtica mea, dar timpul le vindeca pe toate. Eu mi-am invatat lectia. Acum astept cu nerabdare ziua cand imi voi intalni minunea.