-
Prima întâlnire cu tați a fost plina de emoții. La noi în spital nu se da voie cu vizita și asta e rău. Tați nu mai putea de nerăbdare abia așteptam să își vadă puiul . A doua zis a reușit să le convingă sa îl lase sa o vadă 2 min măcar. A venit sus a prins o în brate nu știa cum sa reacționeze cum sa o tina în brate pentru ca pentru noi erau noi aceste lucruri nu am mai ținut în brate un bebe asa mic . Foarte fericit era abia aștepta să mergem acasă, cât am stat în spital îmi cerea într-una poze voia mereu sa știe ce face . Bucuria și sentimentele de părinte sunt minunate pe care nu știam vreodată ca poți simți atâta iubire pentru cineva cum poți simți pentru copilul tău. Este ceva unic și de neprețuit.
Comentarii