-
Draga bebe, dormi?
Eu imi fac de lucru, profit de faptul ca s-au culcat devreme fratii tai, desi mi-e tare somn....nu prea pot sa dorm. Ma framanta o mie de nimicuri...ma chinuie niste arsuri gastrice si nu stiu de la ce, as mai manca ceva, dar nu am pofta de nimic, ma gandesc ca mai e putin si intram oficial in 7 luni si poate ca te vei hotari sa ne cunosti mai devreme, iar noi (eu, mai ales), nu suntem deloc pregatiti pentru a te intampina cum se cuvine... Am o burta imensa deja, cam cat o aveam cand am nascut-o pe sora ta, nu mai incap in nicio haina, nu mai pot sta prea mult in picioare, nu reusesc sa ma organizez sa fac mai multe lucruri, imi doresc liniste, dar nu am rabdare sa o obtin...Of, puiule, esti atat de vesela, activa, iar eu ma simt atat de neputiincioasa...voi reusi oare sa fiu mama pe care o meriti? Mama care sa iti transmita mereu ca te iubeste si te sustine, desi nu e intru totul de acord cu alegerile tale, mama aceea puternica si organizata ce poate reusi orice isi propune, cu un zambet si cu un cuvant bun pe buze in orice moment, cu acea rabdare monumentala necesara vietii cu trei copii, care mai mici, care mai mari? Sunt ingrijorata ca tati va fi plecat cu munca mai multe saptamani, iar noi va trebui sa ne descurcam singurei, si cu scoala, si cu cresa, si cu jobul, si cu casa... Sper sa fim sanatosi si mai puternici, dupa aceasta perioada. Pana la urma, daca nu noi, in familie, atunci cine? Zile frumoase sa avem!
Comentarii