-
Dragul meu bob de mazare. Am intarziat cu jurnalul, insa am organizate foarte bine in cap ceea ce s-a intamplat pana acum. Am avut impresia mereu ca o sarcina e perioada aceea de liniste, de relaxare cand toata lumea se ingrijeste de mamica gravida iar ea trebuie doar sa se odihneasca si sa doarma. Dar nu e chiar asa. Nu vreau sa crezi ca lumea exterioara nu este pregatita sa primeasca micile boabe de mazare devenite dupa 9 luni de iubire in burtica niste bebelusi fragili si inocenti. Am intampinat pana in prezent multe obstacole, create tocmai de femei. De femei, de alte mame ...si ma intreb, ele ce au simtit cand au fost insarconate. Oare felul in care au fost ele tratate le-au facut sa transmita mai departe aceeasi rautate? Pana una alta, azi vreau sa iti povestesc despre inimioara ta. Tu ai crescut bobule de mazare si usor usor te transformi intr'o multitudine de fructe si legume. Zici ca as putea face o salata. Aplicatia "odiseea sarcinii" ce o am instalata ma tine la curent despre evolutia ta. Fiecare ecografie e unica. Dar cu adevarat speciala a fost cea in care am auzit inimioara ta. N-am crezut ca tatal tau e un om atat de sensibil...o zi intreaga, am stat amandoi (zi libera de la serviciu) cu ecografia in maini si visam. Visam la cum viata noastra se schimba, visam la momentele urmeaza sa vina, la sentimentele pe care o sa le simtim si in ultimul fir de par. Toate acestea avand bine intiparit in urechi, bataia inimii tale. N-am stiut ca lacrimile de fericire pot fi atat de multe. Multumim pentru tot ce ai reusit sa faci din noi. Promitem ca vom fi niste parinti ascultatori.
Comentarii