-
Nu va spun ca tot drumul de 30-35 minute m-am rugat continuu ca puiul meu sa fie bine , desi simteam ca este , ca Dumnezeu ne protejeaza .
Eram nelinistita, agitata.. cred ca daca puiul meu putea da glas a ceea ce gandea , imi spunea Mami, calmeaza-te putin ca ma agiti foarte rau si pe mine! . Dupa aproape o ciocolata mancata putin fortat (caci asa ma sfatuise o prietena, ca sa se miste bebele ) imi asteptam randul la morfologie. Cand doctorita mi-a strigat numele , inima mi-a luat-o la galop. M-am intins pe masa de control si am asteptat cuminte sa se aprinda ecranul : nu intelegeam ce masura doctorita dar eram bucuroasa sa vad conturul bebelui , atat cat pricepeam din el . Pana mi-a deschis imaginea 4D: am ramas surprinsa . Ii vedeam mainile (pe care le tinea la urechi, semn ca ii vorbisem prea mult tot drumul ), capusorul , piciorusele , pe care le tinea incrucisate . Eram uluita.
Dupa ce doamna doctor a constatat ca este totul in regula si corelata ecografia cu testul de sange (dublu test) a reiesit ca riscul de trisomii este foarte foarte mic , s-a axat pe aflarea sexului. Pe care nu l-a aflat oricat s-a chinuit si oricat a miscat aparatul ecografului pentru ca bebele tinea intr-una picioarele incrucisate. Cu un ochi radeam , cu unul plangeam , pentru ca voiam sa imi confirm ca ceea ce simtisem eu era adevarat , si bebele meu era baietel. Asta am simtit inca de cand am vazut testul pozitiv. Sa vedem la urmatoarea ecografie , poate nu va mai fi asa timid si ne va dezvalui !
Comentarii