Mult asteptata minune

Fiind in asteptarea celui de a 2-lea bebe, am citit foarte multe experiente de nastere. Asa ca am decis sa impartasesc experienta mea. Nasterea a avut loc la o maternitate de stat din Chisinau. Sarcina a debutat cu o raceala foarte urita, fie pneomonie fie brinsita acuta. Am fost plimbatata la citeva spitale pina am fost internata si acolo surpriza la ecografie nu vede sarcina. Medicul ce ma trata deja credea ca simulez sarcina, desi am facut teste care confirma sarcina si vomitam tot ce mincam. Dupa externare ma duc in aceiasi zi la ecografie la o alta clinica care imi confirma 7/8 saptamini de sarcina. De la stress cred si oboseala aveam ceva dureri si medicul a stabilit diagnoza de risc de avort spontan am facut citeva tratamente si ma stresam continu. Eram si la job si faceam si ultimul semestru de master. Eram chiar foarte activa- solicitata si fizic si emotional. Dupa ce am schimbat medicul a disparut toata eminenta si eram in plina pregatire de ami apara teza de master si pregarile de nastere. Asa a venit termenul la care ar trebui sa nasc dar nimic. Ok. Ma duc la medic fac toate cele metode pentru a stimula nasterea nimic. Plec la maternitate pentru internare imi zic sa ma astept o 1 saptamina si apoi sa revim. A trecut saptamina nimic. Ne internam, 5 zile incercam stimularea initierii travaliului natural nimic. Vineri dimineata la 5 plec in aripa pentru nasteri sa mi se rupa apele fortat ( era sfirsit de tura). Imi rup apele erau verzi. Ateptam. Se schimba tura, mu se administreaza o perfuzie si apoi din ora in ora beau ceva medicament pentru stimularea contractiilor. Sunt verificata periodic pentru a vedea dilatatia, cu greu 2 cm. E deja 17.00 Vine o noua tura si in tura data e medicul care ma monitorizat cele 5 zile in spital. Sunt conectata la monitor pentru a vedea semnele vitale ale bebelusului. Administez ultima doza de medicament mai mult nu se poate peste inca 3 ore dilatatia e abea 3-4 cm. Deja nu mai pot si fizic si psihic. Toate celelalte mamici, nasc ( atunci mi se parea ca e totul ca pe banda rulanta, erau foarte multe gravide in acea zi). La ora 21 insist pe cezariana nu mai vreau sa supun pericolului pe bebe si asa era in suferinta feta. Medicul incerca sa ma convinga sa mai astept pina dimineata. Totusi dupa ce s-a consultat cu alt medic anesteziolog i s-a spus ca apele erau foarte murdare s-a decis cezariana. Era inca cineva in fata mea la cezariana. La 00 am intrat in sala de operatii era in alta aripa la utimul etaj fara reparatii frig. La 00.12 il scot pe baiat si duc in afara salii. Aud dupa usa un plinset. Il aduc invelit sal sarut pe obraz si apoi il duc undeva. Am incercat sa adorm putin dar nu am putut. Am fost transferata la terapie intensiva imi pun picuratorile pentru contractarea uterului. Contractiile era insuportabile mi s-a administrat calmant intreb unde e bebe, il aduc dar cum erau multe nasteri nu erau suficiente patuturi pentru bebe il pun la mine in pat pe mina am incercat sa-l alaptez. Dupa o ora il pun pe mina cealalta unde patul nu are suport lateral inca simteam mina amurtita de la epudurala si ma temea sa inchid ochii ca nu cumva sa cada de la mine din brate. La ora 10, sunt transferata in salon cu bebe unde deja puteam sa stau cu bebe alaturi si sa ma odihnesc cit de putin. Luni ne externam, eram ce mai fericita sa scap de acolo. In ziua externarii era soare si cald si bebe era asa de cumintel si zimbitor.