Afacerile ?i averea Bisericii Ortodoxe Rom�ne

Biserica Ortodox? Român? se afl? în topul celor mai profitabile institu?ii din ?ar?, iar veniturile continu? s? creasc?. Arhiepiscopiile ?i Mitropoliile din ?ar? de?in averi uria?e, de la cl?diri, terenuri, mii de hectare de p?dure pân? la trusturi de pres?. În ultima perioad?, mai multe organiza?ii nonguvernamentale au atras aten?ia asupra bog??iilor Bisericii, stârnind un val de dispute publice. ?ara noastr? are cele mai multe biserici pe cap de locuitor din Uniunea European?, pe întreg teritoriul României exist? 18.000 de biserici ?i doar 400 de spitale. L?ca?e noi de cult se construiesc la tot pasul, ceea ce aduce prosperitate financiar? continu? Bisericii Ortodoxe. Veniturile vor fi întotdeauna mai mari decât cheltuielile pentru c? exist? fonduri nejustificate care nu trec prin m?surile de fiscalitate. Cultul ortodox de?ine la nivel na?ional 35.000 de hectare de p?dure ?i 40.000 de hectare de teren arabil. Valoarea terenului arabil ?i a p?durilor aflate în proprietatea Bisercii Ortodoxe este estimat? la 420 milioane euro, potrivit unei investiga?ii realizate în 2011 de Televiziunea Na?ional?. Guvernul subven?ioneaza cultele religioase din ?ar?, de?i acestea au surse proprii de profit foarte consistente. Contribu?ii, produse sub însemnul bisericii, sponsoriz?ri, taxe din evenimente sunt doar câteva din sursele de profit ale Bisericii Ortodoxe. Fabricarea ?i comercializarea de lumân?ri, obiecte de cult, c?r?i religioase, calendare ?i icoane, este doar unul dintre obiectele de activitate în care Biserica Ortodox? de?ine monopolul pie?ei.  

Arhiepiscopia Sibiului face bani din chirii, vânzare de obiecte biserice?ti sau produc?ie ?i vânzare de lumân?ri

La Sibiu, reprezentan?ii bisericii sunt extrem de reticien?i când vine vorba s? ofere date despre sursele de venit. Mitropolia are o editur? iar Arhiepiscopia, o tipografie, cea din urm? ob?inând venituri, printre altele, din chirii, produc?ia ?i vânzarea de lumân?ri sau colportajul religios. Dup? îndelungi insisten?e, reprezentan?ii bisericii au venit cu un punct de vedere, ?i acela legat de sursele de venit ale Arhiepiscopiei Sibiului, de?i datele au fost solicitate pentru Mitropolia Ardealului, iar r?spunsul este trimis de pe adresa de e-mail a Mitropoliei. „În urma solicit?rii privind sursele de venit ale Arhiepiscopiei Sibiului, v? comunic?m faptul c? acestea se compun, ca ?i în toate unit??ile administrative biserice?ti din cuprinsul Patriarhiei Române, în principal din contribu?ia credincio?ilor, ca surs? de baz?, la care se adaug? contribu?ia primit? de la stat, precum ?i venituri din activit??i proprii, cum ar fi produc?ia ?i vânzarea de lumân?ri, colportaj religios ?i câteva venituri din chirii, care sunt în majoritatea lor sociale. În fiecare contract de închiriere pentru spa?iile locative este men?inut? suma cu care proprietarul contribuie la subven?ionarea chiriei (peste 50 la sut? din valoarea de pia?? a chiriei)“, spune diaconul ?tefan Toma, responsabil comunica?ii ?i rela?ii publice în cadrul Mitropoliei Ardealului.

Fostul premier Adrian N?stase, generos cu Episcopia Severinului ?i a Strehaiei

Dac? în secolul trecut p?rea de domeniul fantasticului s? te gânde?ti c? po?i asculta prin intermediul radioului o slujb? religioas? stând relaxat pe fotoliul din sufragerie ori c? printr-un simplu click po?i comanda on-line o icoan?, iat? c? acum toate acestea sunt posibile. ?i sunt posibile ?i datorit? statului care dup? 1990 a cedat cu titlu gratuit Bisericii ortodoxe sute de cl?diri, sedii de poli?ie, restaurante, hoteluri,  ferme viticole, case boiere?ti. ?i la Turnu Severin, Episcopia Severinului ?i Strehaiei st? destul de bini?or la capitolul cl?diri. Institu?ia î?i are sediul în buricul Severinului într-o cl?dire de patrimoniu na?ional ?i în plus, în 2001, Episcopia a primit în folosin?? gratuit? hotelul „Severin“, cunoscut ca fosta cantin? a partidului. Episcopia Severinului ?i a Strehaiei a fost reînfiin?at? dup? 600 de ani. Are jurisdic?ie asupra tuturor unit??ilor biserice?ti din jude?ul Mehedin?i. Eparhia are 5 protopopiate ce cuprind: 200 parohii, 148 filii, 11 m?n?stiri ?i 220 de preo?i (din care 6 în unit??i bugetare). Ca urmare a Adresei nr. 959/2003, trimis? de Arhiepiscopia Craiovei, luându-se act de dorin?a clerului ?i credincio?ilor din jude?ul Mehedin?i privind restaurarea existen?ei istorice a vechilor eparhii (Mitropolia Severinului ?i Episcopia Strehaiei), pentru motive de ordin misionar, pastoral, administrativ, bisericesc, cultural, istoric ?i geografic, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ?edin?a de lucru din 4-5 martie 2003 a aprobat cererea de înfiin?are a Episcopiei Severinului ?i Strehaiei cu re?edin?a în municipiul Drobeta-Turnu Severin, ca sufragan? a Mitropoliei Olteniei, cu jurisdic?ie asupra jude?ului Mehedin?i, prin desprinderea de Adunarea Na?ional? Bisericeasc? în ?edin?a de lucru din data de 6 martie 2003.

Averea Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia: campus teologic, fabric? de lumân?ri, radio ?i proiecte sociale de milioane de euro

Arhiepiscopia Ortodox? Român? Alba Iulia are o avere de invidiat. Administreaz? bunuri ?i imobile din jude?ele Alba ?i Mure? ?i are proiecte sociale în valoare de milioane de euro. Din 2011, Arhiepiscop Ortodox de Alba Iulia este Irineu Pop, dup? ce Andrei Andreicu? a fost ales Mitropolit al Clujului. Averea Arhiepiscopiei de Alba Iulia a crescut constant în ultimii ani, mai ales în perioada în care a fost condus? de Andrei Andreicu?, pân? în 2011, când acesta a devenit Mitropolit al Clujului. În afar? de propriet??ile obi?nuite, respectiv biserici, case parohiale ?i terenuri din cele dou? jude?e, Arhiepiscopia Ortodox? de Alba Iulia mai de?ine o fabric? de lumân?ri, o tipografie, un post de radio ?i o organiza?ie social? care deruleaz? proiecte în valoare de milioane de euro, cea mai mare parte cu finan?are din fonduri europene. În trecut, Arhiepiscopia era ?i juc?tor la burs?. În 2010, institu?ia de cult era ac?ionar cu 3,63 la sut? la societatea Prodcomplex SA Târgu Mure?, cu obiect de activitate în domeniul fabric?rii pl?cilor, tuburilor ?i profilelor din material plastic. Ulterior, firma a fost delistat? de pe burs?. Fabrica de lumân?ri produce pentru toate parohiile din cele dou? jude?e. Reprezentan?ii acestora sunt obliga?i s? cumpere de la fabrica din Alba Iulia. Postul de radio se nume?te „Reîntregirea“ ?i are o cot? de pia?? foate bun?, atât în Alba cât ?i în Mure?. Organiza?ia social? „Filantropia Ortodox?“ administreaz? cea mai mare re?ea de case de tip familial din cuprinsul Patriarhiei Române, respectiv 18 astfel de centre în care sunt ocroti?i aproximativ 230 de copii. În total, asocia?ia de?ine 64 de centre sociale distincte, destina copiilor, vârstnicilor, oamenilor str?zii, persoanelor cu handicap. Valoarea proiectelor derulate este de peste 5 milioane de euro. În fiecare din ultimii ani, „Filantropia Ortodox?“ a avut un buget mai mare de 10 milioane de lei.

S?l?jenii au sediu episcopal de un milion de euro

Chiar dac? este unul dintre cele mai mici jude?e din ?ar?, atât ca suprafa??, cât ?i ca num?r de locuitori, S?lajul se poate l?uda cu unul dintre cele mai impresionante sedii episcopale din ?ar?, a c?rui voloare este estimat? la un milion de euro. Episcopia S?lajului este una dintre cele mai „tinere“ episcopii din ?ar?, fiind înfiin?at? abia la sfâr?itul anului 2007, prin desprinderea din Episcopia Oradei. Chiar dac? are doar pu?in peste cinci ani de existen??, Episcopia se poate l?uda cu un sediu cum probabil nu multe alte episcopii din ?ar? mai au. Construc?ia lui a început în septembrie 2010 ?i, dup? cum precizeaz? purt?torul de cuvânt al Episcopiei S?lajului, preotul Gabriel Gârdan, a implicat costuri de aproximativ un milion de euro. O parte din bani s-au dus pe cele 3,12 hectare de teren cump?rate în zona cunoscut? în Zal?u drept „Coada Lacului“, iar restul pe construc?ia cl?dirii. Preotul Gârdan spune c? cea mai mare parte din bani au fost dona?i de credincio?i ?i c? doar aproximativ 10 la sut? din sum? provine de la bugetul de stat, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte, ori de la cel jude?ean, prin Consiliul Jude?ean.

Imperiul Mitropoliei Moldovei ?i Bucovinei.

O afacere de sute de milioane de euro ?i o influen?? simbolic? uria?? Sute de mii de hectare de p?dure, hoteluri ?i pensiuni în Neam?, Suceava ?i Ia?i, un spital privat ?i un centru de conferin?e sunt doar câteva dintre bunurile lume?ti din administrarea Mitropoliei. Mitropolia Moldovei ?i Bucovinei st?pâne?te o avere greu de estimat în echivalent b?nesc. Conform Legii Cultelor, bisericile ?i m?n?stirile pl?tesc impozit numai dac? declar? c? desf??oar? activit??i economice, dup? cum a precizat Cristina Ionescu, purt?tor de cuvânt al Direc?iei de Finan?e Neam?. Din aceast? cauz?, multe dintre propriet??ile Mitropoliei nu figureaz? în eviden?ele fiscale. M?n?stirile asigur? cel mai important lan? de cazare. În sta?iunea Dur?u, Mitropolia de?ine un hotel în toat? regula, „Casa Pelerinul“, ?i alte ?ase vile pentru servicii de cazare independente de m?n?stire. La Micl?u?eni, undeva dup? grani?a cu jude?ul Ia?i, Mitropolia a dobândit ?i un castel, l?sat mo?tenire de ultima supravie?uitoare a familiei Sturdza. Un alt domeniu în care Mitropolia Moldovei de?ine propriet??i importante este cel silvic: suprafa?a de p?dure de?inut? ajunge la aproape 10.000 de hectare. În urm? cu câ?iva ani, de la Ocolul Silvic Târgu Neam? au fost retrocedate c?tre Mitropolia Moldovei ?i Bucovinei 9.615 hectare de p?dure. Odat? cu p?durea, Mitropolia a ob?inut ?i cl?dirile construite pe terenul respectiv. Mitropolia a mai primit sediul Ocolului Silvic Târgu Neam?, sediul de brigad? silvic? de la M?n?stirea Neam?, cantonul silvic de locuit de la pepiniera silvic? Dumbrava, cantonul silvic de locuit de la C?rbuna, cantonul cu etaj de la M?n?stirea Neam?, sediul de brigad? silvic? de la Secu ?i cabana forestier? Secu. Preo?ii au mai ob?inut ?i celebra caban? de vân?toare a lui Ceau?escu de la Nem?i?or, unde se organizeaz? petreceri private, împreun? cu celelalte trei cabane ?i chio?cul de vân?toare.

Arhiepiscopia Tomisului:

oficial are mai multe datorii decât venituri Arhiepiscopia Tomisului are o zestre declarat? la Fisc de 21 milioane lei. În anul 2012, Biserica tomitan? avea 11 milioane lei datorii, dintre care 3.585.144 lei pe care trebuia s? le achite în maximum 1 an. Capitalurile proprii erau de 42.873.198 lei. Veniturile din activit??i f?r? scop patrimonial erau de 2.744.950 lei, iar deficitul era mult mai mare, de 9.247.185 lei. Din activit??ile economice, venitul era profit curat: 3.059.777 lei. Una peste alta, venitul total era de 5. 9247185 lei, iar cheltuielile erau de 804.727 lei, ceea ce însemna un deficit de 3.442.458 lei. Arhiepiscopia Tomisului are conturile blocate de Fisc, înregistrând un num?r de 33 crean?e, cu valori cuprinse între 316.800 lei ?i 175 lei. Biserica nu a pl?tit CAS, impozit pe venituri, amenzi pentru accidente de munc?, ?omaj, contribu?ii la fonduri de garantare ?i de s?n?tate, contribu?ii pentru concedii etc. Conturi blocate, datorii la stat nepl?tite, parcul auto sechestrat - a?a este tabloul fiscal al Arhiepiscopiei Tomisului, care oficial are mai multe datorii decât venituri.

Pe ce afaceri î?i bazeaz? bugetul Mitropolia Banatului

Pe lâng? dona?iile credincio?ilor, cea mai important? unitate de organiza?ie administrativ? bisericeasc? din vestul ??rii face bani ?i din câteva afaceri prospere, mai ales datorit? scutirii pe care cultele o au la plata taxelor c?tre stat. Mitropolia Banatului are în subordine o fabric? de lumân?ri, o tipografie, libr?rii, magazine în care se vând obiecte de cult ?i chiar o croitorie. Cea mai de succes întreprindere este cu siguran?? produc?ia de lumân?ri, mai ales c? parohiile din jude? au obliga?ia de a achizi?iona lumân?ri doar de la fabrica Mitropoliei. Conform site-ului "Opinia Timi?oarei", în 2010 Mitropolia a vândut aproximativ 10 milioane de lumân?ri. O alt? afacere de succes este tipografia Mitropoliei. Pe lâng? publica?ia bilunar? „Învierea“, aici se mai tip?re?te ?i revista mitropolitan? „Altarul Banatului“, cu apari?ie trimestrial?, dar ?i calendare ortodoxe, de la cele de perete pân? la cele de birou. În plus, aici au mai fost tip?rite în trecut ?i calendarele Arhiepiscopiei Aradului ?i Episcopiei Oradiei, comenzile de la episcopii din alte zone nefiind ceva ie?it din comun. Tipografia Mitropoliei mai tip?re?te ?i c?r?i religioase ?i de rug?ciuni. Sub „umbrela“ Arhiepiscopiei Timi?oarei se afl? ?i o afacere mai pu?in obi?nuit?. Prin intermediul unei pagini de internet, www.orthodoxmall.eu, sunt comercializate ve?minte preo?e?ti, lucrate de câteva m?icu?e la o m?n?stire din jude?ul Timi?, iar valoarea unui astfel de produs ajunge chiar ?i la câteva mii de lei.

Arhiepiscopia Clujului a investit 3 milioane de euro în construc?ia ?i repara?ia de l?ca?uri de cult

Arhiepiscopia Clujului nu a depus bilan? la Finan?e din 2009. Singurele informa?ii legate de averea bisericii se pot extrage din bilan?ul dat publicit??ii, printr-un comunicat de pres?, în care se arat? c? în 2012, Arhiepiscopia Clujului a investit circa 12 milioane de lei (3 milioane de euro) pentru construc?ia sau repara?ia a o sut? de biserici ?i edificii biserice?ti. Pe siteul Ministerului de Finan?e exist? doar bilan?ul depus de Arhiepiscopia Ortodox? Român? Cluj la finalul anului 2009, în care se arat? c? institu?ia are active imobilizate (cl?diri, autovehicule-nr) în valoare de 7,7 milioane de lei ?i active circulante de 3,7 milioane de lei (bunuri ?i produse care se consum? într-un an de zile-nr). Din bilan? mai rezult? c? institu?ia are capitaluri proprii de 5 milioane de lei. Profitul aferent anului se ridic? la 854.336 de lei. În ceea ce prive?te personalul, 28 de persoane  au fost angajate în activit??i cu scop nepatrimonial ?i  84 pentru activit??i economice sau financiare. Întrebat în leg?tur? cu aceast? situa?ie purt?rotul de cuvânt al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului ?i Culului, Bogdan Ivanov a sus?inut c? nu ?tie, iar singurele date legate de averea institu?iei au fost f?cut publice în ianuarie 2013, când a fost dat publicit??ii bilan?ul pe anul trecut.