Mickkyyy, mie perioada "bebe" a fetelor nu mi s-a parut cea mai usoara, n-am perceput-o asa....
1. Fetita cea mare primele sa zic 3 luni, adica in perioada masa-somn, nu respecta programul standard "mancat la 3 ore" - ca la carte, si intre supturi, somn.... Manca (inainte de asta schimbam scutec), apoi o tineam in brate sa ragaie, cu totul cred ca se faceau intre 30-45 min, o puneam apoi la somn... eh, adormea, dar se trezea dupa vreo 1/2 h si daca nu eram langa patut, langa ea, plangea. deci nu aveam incotro, trebuia sa fiu langa ea. Iar in juma de ora, ce D-zeu sa faci mai intai? Alergam cheauna sa mai fac una-alta prin casa. Noaptea, acelasi program, reuseam sa dorm, cumulat cam 3-4 h, peste zi eram cam obosita, rar mai reuseam sa fac o tura de somn, cand aveam norocul sa doarma copilul ca la carte
2. A doua fetita, bebe, a fost ok, cam ca la carte cu dormitul si mancatul, mancat, somn 2-3 ore, sculat si tot asa, noaptea adormea repede dupa mese... Dar o aveam pe cea mare, la 1 an si 4 luni (atat avea cand s-a nascut surioara), care ma solicita. Ma jucam cu ea, faceam activitati, dar eram mereu in urma ei prin casa. Era frumos, dar eram mereu in priza, nu era vorba de relaxare. Noptile erau nasoale unele din ele, cand se trezea ba una, ba alta... Peste zi nu mai apucam sa dorm deloc, prin casa deja incepea sa fie dezordine, jucarii peste tot, in paralel trebuia sa gatesc, nu mai aveam timp de absolut nimic altceva.
3. Ambele fete, in perioada de carucior, nu au fost genul "eu stau la masa, si ma intalnesc cu o prietena la un suc, copilul sta langa mine in carut" cum mai vedeam la altii; nuuu, la noi carutul trebuia sa fie mereu in miscare. Sa ma fi intalnit cu cineva la un suc, insemna sa-mi iau sucul cu mine, sa plimb caruciorul, si sa dau ture in jurul mesei, adica sa vorbesc asa, din mers ; chestia asta o puteam face doar cu mamici de copii care impingeau carucioarele prin parc, si faceam lucrul asta. Dar recunosc, uneori aveam momente in care as fi avut nevoie de liniste, de iesit in pic din vartejul "program copil - treburi prin casa"
4. Atata timp cat copiii erau mici, si activitatile cu ei eram mult mai limitate, si mult mai fragmentate, era o permanenta fuga cu ora de masa si de somn, care, nah, nu e bine sa fie depasite la copilul mic. Acum, cand fetele nu mai dorm dupamasa, nu mai sunt aceleasi restrictii orare, putem sta zi lumina afara, daca vrem, si permite vremea..
5. Acum pot sa zic ca mai am momente de relaxare, le pot supraveghea de la distanta, pot sta singure intr-o camera, fara prezenta mea, eu pot citi ceva daca vreau, pot sa ma uit la un film, serial, la o competitie. Cand erau mici, n-as fi putut, imi trageau de carte, mi-ar fi cerut non stop desene daca ma vedeau cumva cu TV deschis (or, se uitau, dar nu se putea continuu, si atunci evitam deschiderea tv-ului pt uzul meu personal). Iar cand dormeau, nu mai stiam de ce sa ma ocup prin casa: curetenie, intins rufe, calcat, ordine, nici gand relaxare...
6. Eu sunt un om care urmaresc stiri interne, externe, ce se intampla in jurul meu, am sporturi preferate si urmaresc diverse competitii, stiu jucatori, sportivi etc... eh vreau sa spun ca intre anii 2007-2011 inclusiv am un vid in capul meu, nu m-am uitat la mai nimic, nu am citit mai nimic, de la ziare la vreo carte. Sincera sa fiu, am dus dorul acestor activitati, care pe mine ma relaxeaza si pe care acum le pot face, cu fetele mai maricele