6 raspunsuri la acest subiect

[Deceneus]

Dictatorii, tortionarii si coruptia nu sunt accidente ale istoriei, sunt rezultatul firesc al unui anumit tip de sistem socio-politic, un sistem de sorginte militara!

Sistemele ierarhice sunt:  preventive si functioneaza dupa reglementari/proceduri, si altele sunt reactive si functioneaza fara reglementari la comanda/dispozitia superiorilor.

Un sistem ierarhic de tip militar este un sistem condus arbitrar si discretionar pentru ca nu este un sistem reglementat si guvernat dupa reguli. Este reglementata doar disciplina. Actiunile si metodele nu sunt stipulate in regulamente pentru ca sistemul trebuie sa raspunda operativ la actiuni viitoare necunoscute, motiv pentru care sunt sisteme reactive. Comunismul a functionat pe principii militare, a utilizat securitatea, activistii, justitia si frica sa tina cetatenii sub control.
Sistemele sociale performate incearca sa rezolve preventiv problemele ce pot apare si functioneaza dupa reglementari legislative si dupa proceduri.  Reglementarile fac functionalitatea institutiilor predictibila, obiectiva, etica si limiteaza arbitrariu, subiectivismul si abuzurile celor care le conduc.

Un sistem ierarhic de tip militar functioneaza la comanzile superiorilor si are urmatoarele efecte:
- Erorile nu pot fi imputabile subordonatilor care au executat ordinele, pentru ca sanctiunea se intorce ca un bumerang impotriva superiorului care a ordonat-o. In aceste conditii erorile raman nesanctionate si nu exista vinovati.

“Ceea ce nu se pedepseste la inceput, sporeste mereu“(Esop).
- Abuzurile subordonatilor sunt consecinta unui exces de zel pentru a indeplinii ordinele sau pentru a satisface dorintele superiorilor si a le intra in gratii, pentru ca promovarea lor depinde de bunavointa sefilor.  E neproductiv sa sanctionezi pe subordonatii care fac exces de zel pentru ca se distruge entuziasmul celorlalti subordonati.
- Se promoveaza oportunistii si se epureaza sistemul de indivizii cu personalitate. Loialitatea/devotamentul fata de superiori si executarea neintarziata a ordinelor este valoarea suprema intr-un sistem ierahic de tip militar. Persoanele care au idei, sau care pun sub semnul intrebarii ordinele, nu sunt recomandate, pentru ca lezeaza prestigiul comandantilor si increderea in superiori. In aceste conditii promovarea celor obedienti si eliminarea celor critici este fireasca.
- Relatia intre lideri si subordonati este una de “stapan si suspus”, pentru ca in lipsa criterilor obiective de  apreciere, conducatorii apreciaza subiectiv performantele subordonatiilor. Sefii decid si subalternii executa. Nepotismul este omniprezent.
- Nu exista strategii si planuri pe termen mediu si lung.
- Adversarii sunt considerati dusmani care trebuie eliminati si puterea nu se imparte cu nimeni.
O asemenea conducere are tot interesul sa elimine functionarea jusititiei si accesul la putere al altor pretendenti, sa simuleze pluripartidismul. Conducerea unui sistem, in care cei care-l conduc nu mai sunt controlati si sanctionati, devine stabila si se permanentizeaza.

Ce vedem in Romania?
- Coruptie si hotie fara vinovati si fara sanctiuni. Erori si gafe de proportii nesanctionate si neasumate care se inmultesc.
- Tortionari protejati la cel mai inalt nivel, pentru ca se considera executanti ai unor ordine si executarea ordinului este perfect normala si legala intr-un sistem ce functioneaza prin ordine.
- Institutiile statului actioneaza la ordin (vezi actiunea lelele olandeze cu parazit necunoscut, sau desantul impotriva vamesilor).
- Promovarea submediocritatilor a incompetentilor a coruptilor santajabili si eliminarea specialistilor din viata publica este omniprezenta.
- Nu exista strategii si programe economice pe termen lung sau mediu.
- Justitia nu este justitie independenta si functionala, este o institutie utilizata in lupta pentru eliminarea celor incomozi sau "indisciplinati".

Dupa ’89 puterea a fost preluata de oameni de formatie militara, care au decis sa administreze economia asa cum cred ei ca este bine. Au preluat un sistem ierarhic nereglementat si au considerat ca sistemul este bun dar “aplicat prost”, condus de oameni/activisti comunisti incompetenti. Ei cred in virtutile sistemului centralizat de stat, organizat dupa metode militare. Au “privatizat” economia in firme “sub acoperire”, catre “baietii destepti” care executa ordinele celor de la putere.

Acum in Romania functioneaza o “struto-camila” comunista, un sistem in care se imbina decizia militara cu reglementarea legala, ultima fiind la nivel national.
Nimeni nu a incercat sa schimbe sistemul de comanda comunist ce functioneaza in administratie, cu unul democratic, transparent ce functioneaza prin reglementari, si sa faca functionarii sa devina responsabili.
S-au adpoptat institutii care exista in democratie, dar institutiile nu au fost prevazute cu reglementari democrate. Nu exista preocupari pentru democratizarea sistemului, pentru ca democratia este considerata un obstacol in buna functionare. De fapt, democratia este un obstacol pentru puterea discretionara.
Puterea este un ping-pong intre diverse grupuri, care incearca sa o tina cat mai mult, ca sa profite de ea.

Consecinta – Romania este evitata de capitalul strain si condamnata sa ramana in subdezvoltare atata timp cat nu adopta modelul tarilor democrate.

Romania nu va putea iesi din caderea libera daca merge mai departe cu mentalitatea securisto-comunista a conducerii tarii ca pe o unitate militara, cu filozofia “omul potrivit la locul potrivit”.

Un sistem mare se guverneaza performant numai prin proceduri, prin care se stabilesc solutii la fenomene, proceduri in care se stabilesc obiectivele, metodele, indicatori de perfornmanta si se urmaresc rezultatele. Daca rezultatele se abat de la tintele propuse se analizeaza cauzele, si se aplica corectii. Daca procedurile sunt eronate se corecteaza. Daca sunt vinovati oamenii pentru ca nu au aplicat procedurile, ei sunt sanctionati. Procedurile sunt rezultate in urma dezbaterilor, pentru ca probabilitatea aparitiei erorilor sa fie cat mai mica. Oamenii sunt in functii temporar, pentru a putea alege altii mai buni.
O decizie analizata de mai multe persoane are probabilitatea mult mai mare sa fie mai buna decat decizia luata de un individ.

Sunt lucruri elementare ignorate de cei de la putere, pentru ca nu sunt in avantajul lor.
Sistemul actual are aceleasi vicii ca sistemul comunist, doar ca sunt vicii “sub acoperire” sa dea impresia de democratie.

Schimbarea/rotirea politicienilor la putere nu este o solutie.
Solutia este inlocuirea sistemului militar, schimbarea lui cu unul care functioneaza dupa proceduri adoptate in urma dezbaterilor, in partide si cu cetatenii.
 

Editat de Deceneus, 19 august 2013 - 18:32 .

[Deceneus]

In continuarea subiectului reproduc un articol din Deutsche Welle

 

Condiţiile stabilităţii unei dictaturi

 

 

Regimurile autocratice nu sunt legitimate prin alegeri iar puterea lor se bazează pe violenţă şi oprimare. Totuşi, se întâmplă ca astfel de regimuri să fie sprijinite o vreme de popor.

 

În aproape fiecare a doua ţară a lumii, la putere se află un regim autoritar. Afirmaţia îi aparţine politologului Christoph Stefes, profesor la Universiateta Colorado, din Denver, SUA. Profesorul Stefes a condus un proiect de cercetare pe această temă, realizat de Centrul Ştiinţific pentru Cercetări Sociale WZB din Berlin. Primele rezultate ale studiului au fost date publicităţii.

 

Ce sunt de fapt regimurile autocratice? Stefes declară că în această categorie intră tot ce nu este democraţie, iar democraţia se recunoaşte prin faptul că "accesul la putere este liber, iar cele mai importante funcţii în stat sunt ocupate în urma unor alegeri libere". Între statele analizate s-au numărat, potrivit politologului, "orice monarhie absolutistă, orice regim militar sau stat cu sistem monopartinic, dar şi sisteme pluripartinice, în care era clar dinaintea alegerilor cine va câştiga majoritatea la urne."

 

Trei piloni ai puterii

Cercetătorii au identificat trei factori pe care se bazează puterea regimurilor autocratice. Acestea sunt legitimare, represiune şi cooptare. Aceşti trei piloni se află în relaţie de interdependenţă şi formează, atâta timp cât se află în echilibru, soclul pe care se ridică liderul.

 

Prin cooptare se înţelege înregimentare în schimbul unor privilegii. Oamenilor li se propune să se alăture regimului şi să profite astfel de pe urma lui. Pe solidaritatea astfel creată se sprijină puterea dictatorului care a distribuit privilegiile. Cooptarea este însă cel mai slab dintre cei trei piloni, relevă studiul, fiindcă exercită influrenţa cea mai redusă asupra stabilităţii unui regim autoritar.

 

Interzicerea şi reprimarea oricărei opinii divergente constituie un instrument mult mai puternic. În context, trebuie făcută diferenţa între reprimare dură şi reprimare "cu mănuşi de catifea", după cum subliniază pentru DW profesorul Stefes. Exemple de represiune "catifelată" oferă Rusia. Din timp în timp, acolo se acţionează şi dur împotriva demonstranţilor iar politicieni de opoziţie sunt aruncaţi în închisori. Oprimarea are însă loc cel mai adesea mascat. "De exemplu, ziarişti incomozi sunt târâţi în nenumărate procese pentru calomnie. O altă metodă este trimiterea organelor fiscale în control la organizaţiile care critică regimul. Trebuie să recunoaştem că domnul Putin este foarte priceput în astfel de chestiuni", a declarat politologul american.

 

Măsuri dure şi măsuri moi

Măsuri dure, cum ar fi arestarea, torturarea, răpirea sau uciderea opozanţilor, sunt pentru tirani o sabie cu două tăişuri. Pe de-o parte măresc teama în rândul supuşilor, făcându-i mai dispuşi să accepte abuzurile fără a crâcni, dar pe de alta pot încuraja opoziţia. Iar dacă astfel de crime devin cunoscute, ele pun în pericol pretenţia dictatorului de a rămâne la putere.

 

Măsurile moi, între care se numără modificarea intenţionată a legilor fiscale sau blocarea unor conturi bancare, pot fi puse în practică mai simplu şi fără tapaj. Dat fiind că nu se vorbeşte decât rar despre ele în presă, au potenţial redus de a-i duce pe oameni la exasperare şi nu oferă nici muniţie opoziţiei.

 

Legitimarea este cheia succesului

Cel mai mare efect asupra menţinerii la putere a unui lider autoritar sau a unui regim nedemocratic îl are legitimarea. În vreme ce orice guvern democratic este legitimat prin alegeri, într-o dictatură potentaţii trebuie să se legitimeze ei înşişi.

 

Un mijloc poate fi în acest sens apelul la sentimentele patriotice, după cum a făcut, de exemplu, liderul sârb Slobodan Miloşevici, sau impunerea unei ideologii cum ar fi comunismul, de care s-a folosit între alţii Pol Pot în Cambodgia. Există şi cazul Fidel Castro, care a recurs la ambele, în lupta cu "vecinul malefic SUA".

 

O altă cale este promisiunea asigurării succesului economic. În China, Partidul Comunist a putut cu această promisiune renunţa la dogmele ideologice, fără a se teme de proteste. Metoda a funcţionat excelent, povesteşte Stefes. "Când am predat în China, mi-am întrebat studenţii ce părere au despre introducerea democraţiei şi pluripartidismului în ţara lor. Mi-au răspuns: Asta ar destabiliza totul. Nu, noi rămânem la Partidul Comunist, şi aşa ne va merge bine şi din punct de vedere material."

 

Cum se pot prăbuşi dictaturile

O dictatură, explică Stefes, funcţionează atâta timp cât cei trei piloni sunt stabili şi în stare de echilibru. Zilele unui regim autoritar sunt numărate atunci când oamenii se ridică împotriva oprimării. Sau atunci când cooptarea nu mai asigură participarea la putere, stimulând doar corupţia. O altă posibilitate este moartea subită a unui dictator care nu şi-a stabilit succesiunea.

 

Christoph Stefes subliniază că rezultatele studiului WZB nu pot fi folosite pentru anticiparea sfârşitului unui dictator sa a unui regim autoritar. "Aceste lucruri nu pot fi dinainte ştiute. Dar se poate afirma în baza studiului că, în cutare sau cutare situaţie, probabilitatea prăbuşirii unui regim este mai mare decât a fost înainte", a conchis profesorul american.

 

 

Editat de Deceneus, 06 septembrie 2013 - 18:53 .

[Deceneus]

Si daca tot am amintit despre un stat condus pe principii militare de catre militari, sa vedem si ce rol joaca onoarea militara cu care se lauda politicienii nostrii.

Trădătorul de o slugărnicie impecabilă (Sorin Avram)
 

 „România a avut şansa, a avut norocul să aibă preşedinte un bărbat de stat, un patriot care, dincolo de orice calcul politic, de demagogie şi de voturi, a sprijinit Guvernul.” Declaraţia aceasta de o slugărnicie impecabilă a fost făcută de generalul trădător Gabriel Oprea în noiembrie 2011, la Cluj, pe vremea când era unul dintre stâlpii de bază ai regimului Băsescu-PDL. Ofiţerul de intendenţă Gabriel Oprea îi era dator cu o astfel de laudă deşănţată lui Traian Băsescu, fiindcă acesta, în loc să asmută DNA-ul împotriva sa pe motiv că a fost „şef al mafiei personale a lui Adrian Năstase”, l-a reevaluat şi l-a instalat în funcţia de ministru al Apărării. În semn de recunoştinţă pentru că a organizat o armată de parlamentari traseişti pe care a pus-o în slujba regimului său, Traian Băsescu l-a făcut general cu patru stele pe Gabriel Oprea.

În momentul în care a observat că steaua lui Traian Băsescu nu mai străluceşte atât de tare, generalul trădător şi-a luat armata de strânsură şi a pus-o în slujba cumătrului său Victor Ponta. Preşedintele PSD, Victor Ponta, a semnat un protocol de colaborare cu UNPR, iar premierul Victor Ponta l-a numit pe preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, în funcţia de vicepremier. Zilele trecute, Gabriel Oprea a făcut ce ştie el mai bine. Adică, a îmbogăţit partidul cu câţiva parlamentari traseişti, spre satisfacţia lui Victor Ponta, şi a dat o declaraţie de o slugărnicie impecabilă: „Cu Victor Ponta ne cunoaştem de foarte mult timp, am crezut întotdeauna în el, este un om politic de zece ori mai bun decât mine, am crezut întotdeauna în steaua lui şi s-a dovedit că aşa este. Cred că, prin ceea ce face, este un om de care România are nevoie”.

 

Decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler şi cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, Gabriel Oprea ar trebui să primească şi Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de mare trădător şi slugarnic.

 

În ceea ce-l priveşte pe Victor Ponta, acesta ura trădarea pe vremea când se afla în opoziţie, dar îi iubeşte pe trădători de când este la putere. Şi se pare că au început să-i placă şi slugarnicii.

Editat de Deceneus, 15 decembrie 2013 - 23:07 .

[Deceneus]

Dîncu: Instituțiile sunt blocate de o supraierarhie

(fragment)

Vicepremierul Vasile Dîncu a declarat, vineri seara, că există un spirit centralist la toți funcționarii din administrația centrală, că foarte mulți gândesc în formule stereotipice, iar instituțiile sunt blocate de o supraierarhie.

"Mă enervează foarte mult lipsa gândirii, că foarte mulți funcționari publici gândesc în formule stereotipice, ai senzația că niciodată nu s-au gândit la ceea ce se întâmplă cu adevărat în viață. Mă enervează că funcționarii nu pun întrebări suplimentare.
În momentul în care îi dai un ordin, ei spun: da șefu și vin cu treaba făcută prost. Nu au fost obișnuiți să lucreze partenerial cu șefii lor. Este o ierarhie și un reflex de supunere care este irațional. Sunt instituții blocate de o supraierarhie, de imposibilitatea de a trece peste nivelul imediat superior. Mă enervează faptul că oamenii nu sunt obișnuiți să lucreze unii cu alții", a mai spus Dîncu.

Da sefu! "Ordinul se executa nu se discuta"!
In armata nu se lucreaza partenerial cu sefii si nu se pun intrebari.

[brilla]

Era instructiv să e spună acest domn și ce a făcut dumnealui pentru schimbarea sistemului, că e în politica "de vârf" de mai bine de 15 ani.

[Deceneus]

Era instructiv să e spună acest domn și ce a făcut dumnealui pentru schimbarea sistemului, că e în politica "de vârf" de mai bine de 15 ani.

Nu a facut nimic pentru a schimba sistemul, pentru ca face parte din sistem, deci nu avea ce sa spuna!

[Deceneus]

Italia a emis o alerta europeana pentru branza de oaie romaneasca depistata cu E. Coli.

ECONOMICA

Comisia Europeană a emis o alertă referitoare la infectarea cu E.Coli a unui produs de brânză din lapte de oaie din România, ţările afectate de măsură fiind România, Italia, Franţa şi Germania, potrivit site-ului CE, unde se arată că gradul de risc este serios.

De ce s-a ajuns aici?

Pentru ca autoritatiile foarte probabil au incercat sa musamalizeze un focar de E. Coli ca sa nu afecteze exportul romanesc. Ministrul agriculturiii a facut bine cand a spus care-i sursa, dar ulterior s-au facut presiuni si premierul l-a criticat. Dupa atata timp autoritatiile nu au dat un comunicat clar, pentru  ca nu au vrut sa devoaleze sursa si amploarea contaminarii, iar rezultatul este ca s-au decredibilizat si risca sa afecteze pe toti producatorii de branzeturi romani.

 

De ce este posibil asta?

Pentru ca toate institutiile actioneaza la comanda unica in loc sa fie independete si sa functioneze dupa proceduri. Sefii de institutii numiti politic se tin cu disperare de scaun si incovoie coloana in fata celor care-i pot schimba din functii.

 

Comportamentului unui sistem ierarhic de tip militar si de musamalizare,  are efectele pe care le vedem.

Este un comportament provenit din comunism cand membrii de partid nu erau niciodata vinovati.

Daca comiteau infractiuni evidente si publice erau exclusi din partid si apoi judecati.

Editat de Deceneus, 19 martie 2016 - 13:19 .