Imi pare rau mamici ca scriu asa ceva pe un site unde ar trebui sa gasim doar mesaje pozitive dar trebuie sa vorbesc cu cineva, sa ma descarc...Daca auzeam pe cineva spunand despre soacre ca sunt acre saream repede in sus si ii luam apararea soacrei mele, credeam ca ea altfel, dar se pare ca m-am inselat...Totul era roz intre noi, stateam in aceeasi casa cu ea si tata socru, ne intelegeam de minune, era mandra de mine, se lauda peste tot ce nora buna are (pentru ca munceam ca o proasta, nu comentam niciodata, eram servitoarea lor)...toate bune si frumoase pana am ramas insarcinata, am inceput sa ma simt rau si nu am mai putut sa muncesc. Cand au aflat ca sunt gravida mama soacra a cerut dovada de la ginecolog iar tata socru a refuzat invitatia sotului meu de a bea un pahar de vin asa ca de la bunic la tatic...spre bucuria lor minunea noastra nu a tinut mult, sarcina s-a oprit din evolutie iar eu am stat la pat zile intregi...eram in aceeasi casa cu ei dar nu au venit nici macar o singura data sa ma intrebe cum ma simt...a trecut perioada critica si am inceput sa ma ridic din pat, sa fac miscare, sa incerc sa merg mai departe...surpriza: tata socru nu imi raspundea nici macar la salut iar mama soacra evita sa-mi vorbeasca...incepusem sa ma cert cu sotul din cauza lor, ii spuneam cum se poarta cu mine si nu ma credea. Intr-un final am reusit sa-l conving sa ne mutam de acolo dar urmatoarea greseala a fost ca ne-am mutat intr-o casa ce apartinea tot socrilor. Situatia incepea sa se remedieze intre mine si sot, mergeam in vizita duminica la ai lui. Se purtau la fel de rece, se faceau ca nu ma vad dar se asteptau sa muncesc cum munceam candva, sa pun masa pentru musafiri, sa strang dupa musafiri, sa fiu sluga aia proasta. Sotul meu mi-a interzis sa mai muncesc acolo, si-a dat seama cata rautate este din partea alor lui. Am ramas iar insarcinata, i-am dus dovada mamei soacre dar nimic, nici macar un simplu "felicitari". Ne-am resemnat atat eu cat si sotul, am inteles ca asta e viata si am continuat vizitele pt ca asa e frumos. Totul pana intr-o zi cand tata socru a inceput sa tipe ca nu am spalat vasele, ca nu am facut curatenie. Sotul meu a clacat, nu-i venea ca creada ce aude. S-a enervat, m-a pus sa strang bagajele pe care le aveam cu noi si sa plecam. Atunci tata socru ne-a amenintat ca o sa vanda apartamentul in care stateam noi sa vada unde ne mai ducem. Aceasta cearta a avut loc prin luna iunie anul trecut. Sotul, convins de mama soacra, a inceput sa mearga iar la ei, era in concediu, tata socru a avut un accident si nu mai putea munci, trebuia sa-i ajute cineva la treaba. Mi-a fost greu sa-l inteleg dar erau parintii lui si...Lunile treceau, sarcina evolua cu probleme, aveam amenintare de avort dar ei nu au intrebat NICIODATA de mine sau de copilul nevinovat ce-l purtam in burta...Ne intalneam la diferite evenimente si ne purtam ca niste straini, nu ne salutam, se fereau de mine...Totul pana la revelion cand tata socru ne-a invitat la ei. Ne-am luat inima in dinti si ne-am dus. A fost asa cum m-am asteptat. Mama soacra se uita in scarba la mine, se fereste sa ma atinga "din greseala", tata socru vorbeaste cu mine doar daca este si totul meu langa noi(de ochii lui). Vizitele s-au repetat de atunci si mereu este aceeasi atmosfera. Tac si inghit de dragul sotului. Vede ca nu sunt primita bine acolo dar incearca sa ma consoleze, sa-mi spuna ca asa sunt ei si nu trebuie sa pun la suflet....Acum vine partea frumoasa, sa va explic de ce sunt scarbita...Toata sarcina nu i-au interesat nimic legat de nepot iar acum cand au mai ramas cateva zile pana la nastere mama soacra a inceput sa-si dea cu parea cand si cum este mai bine sa nasc...Are noroc ca nu imi spune mie toate astea, vorbeste doar cu sotul meu...Imi vine sa o sun sa o fac ou cu otet
Comentarii