prima internare

si astfel am ajuns la prima mea internare .

off topic prima sarcina a fost un vis, fara probleme, fara dureri, fara emotii aiurea.

dar sa revin la prima internare. miercuri dimineata sun medicul cu sangerari maro din nou. dansa imi spune sa  ma prezint la spital pentru internare.  norocul meu a fost ca mi-am luat intr-o punguta un tricou " de scandal " si o pereche de budigai de casa- urasc din adancul inimii pijamalele si camasile de noapte.la spital se face fisa de internare , sunt trimisa sa ma schimb intr-o camera unde a trebuit sa imi las cartea de identitate pentru o pereche de papuci roz imensi ( astia nu ii prevazusem la bagaj )

si ajung in salon. salonul curat, de 7 stele as zice, toaleta si dus propriu. dupa cred ca vreo 15 minute se prezinta la mine o dna asistenta care imi solicita prezenta in sala de tratamente pentru a mi se recolta sange. ii explic faptul ca eu lesin de fiecare data cand fac astfel de " donatii " daca nu stau la orizontala. se conformeaza ca altfel ma lua de pe jos cu maturica si vine la pat la mine  cu ace, fiole si alte diverse chestii . eu aveam la mine dosarul cu rezultatul celor 35 analize pe care apucasem sa le fac si am incercat sa explic ca se pot face copii ca sa nu ma mai intepe-  degeaba, nu am avut cu cine ma intelege. dupa alte cateva minute cred vine alta asistenta care imi explica frumos si  de data asta ca este nevoie de perfuzie. si uite cum la aprox 8-9 saptamani de sarcina am ajuns in spital cu diazepam,nospa, scobutil direct in vena.

perfuzie non stop. intr-un final in aceasi zi ajung iar la eco unde vine verdictul :  hematom. mi se explica ca singura solutie este repaos la pat, jos din pat doar pentru masa si toaleta.  m-am conformat , ce sa zic.  inutil sa precizez ca toti nervii mei erau in batista. asteptam cu sufletul la gura urmatoarea eco sa vad daca mai exista activitate cardiaca in burtica- de fiecare data era. saracul sot in fiecare zi venea la mine sa imi aduca apa proaspata, schimburi, tot ce aveam nevoie, inclusiv laptop  si stick ul de internet de la cumnatul meu.

personalul medical s-a comportat ireprosabil, fara fite, politicoase, nimic de reprosat.  de la asistente am aflat ca daca locul cu branula incepe sa doara si se inroseste, trebuie prinsa alta vena- cred ca am avut parte de vreo 5 intepaturi de genul pe toata durata internarii. stateam cateodata si ma intrebam cum pisicii masii reusesc drogatii sa suporte acele alea prin vene.

 stateam toata ziua in pat si citeam . si asteptam urmatoarea ecografie. am intrebat binenteles daca au pe acolo aparatura de ascultat bataile inimioarei in afara de ecograf- raspunsul a fost ca nu au. deci asteptare.... tot in acele zile am ajuns la concluzia ca pentru o femeie cu probleme de genul internetul nu este sanatos deloc- cel putin pe mine informatiile m-au agitat in loc sa ma calmeze.

tot in aceasta perioada am descoperit cu uimire  ca daca se tine aerul conditionat deschis concomitent cu geamurile salonului se face mai repede racoare . am incercat sa am si eu totusi o umila parere de genul ori una ori alta, dar am fost repede combatuta de ceea ce eu ajunsesem la concluzia ca este femela alfa a salonului. in concluzie decat sa ma cert aiurea am renuntat sa mai  emit concepte ca :  riscul de a se strica aerul, economia de curent electric. pur si simplu nu aveam cu cine.

si a venit si fericita zi de 17, in care la eco nu s-a mai vazut nici urmulita de hematom, fara semne de decolare , deci acasa cu mine.  binenteles ca  a venit sotul sa ma ia - la cat de murata eram in diazepam aproape ca dormeam intruna ( trebuie mentionat ca totusi in ultimele zile de spitalizare s-a renuntat la perfuzie si am fost trecuta pe medicatie inghitibila/introductibila- cumparata de mine binenteles, ca in spital aveau numai fiole.

medical 21 zile, repaos la pat, fara ridicat chestii mai grele de 1000 g, asta este. o experienta de tinut minte. eram bucuroasa totusi ca ajunsesem acasa la dusul meu propriu si scaunul meu de toaleta- eu am o problema personala cu aceste doua obiecte de igiena- daca as putea le-as cara peste tot .

ce m-a nelamurit insa este urmatorul fapt :  pe rotita eu implineam saptamana vinerea ( um avand 26 zile si fiind neregulat ) la ecograf implineam saptamana intotdeauna lunea.  si din aceasta cauza bebe parea de fiecare data mai mare decat zicea ecograful ca ar fi trebuit sa fie- am ajuns la concluzia ca aceste aparate sunt calibrate/setate din fabrica pe o menstra de 28 zile, si medicul nu poate reseta acest parametru astfel incat sa existe o " citire " corecta a parametrilor bebeului.

sa revin la perioada de acasa :  am urmat la litera legii tratamentul, nu m-am dat jos din pat decat a mananc si sa ma duc la baie, am prins radacini cum se zice in saltea. si cu toate astea, dupa aprox 5 zile, ma duc dimineata la toilet, si vad rosu in fata ochilor. la propriu. moment in care am insfacat o pereche de pantaloni, la plasuta budigaii cu care dormeam si o pereche de papuci, si fugi la spital.tot in aceasta perioada am ajuns la concluzia ca ar fi fost bine daca as fi castigat premiul cel mare la loto sa imi pot permite un ecograf performant acasa ( singura problema ar fi ca eu nu joc la loto insa).

insa nu am avut ce face :  cat am stat in spital am auzit si vazut atatea grozavii ( rupere de membrane urmata de avort, oprire din evolutie etc ) cat si minuni- nasteri prematura cu bebei care supravietuiau gratie personalului ,sarcini gemnelare cu unul viu si unul mort  in uter care totusi erau mentinute pe linia de plutire de medici. si asta m-a marcat profund- inca traiesc cu spaima ca se poate intampla orice cu topaila. nu pot uita ce am vazut acolo.

si cu a doua sangerare am ajuns la a doua internare despre care voi relata maine .