ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Si uite asa dupa aflarea rezultatului incepe marea aventura. Durerile de burta nu s-au oprit, ba chiar mi se parea ca se intetesc. Eram optimista si incercam sa nu-mi fac ganduri rele. In plus o aveam pe prietena si colega mea de birou cu care discutam in fiecare zi.
Si a inceput sa-mi fie rau. Dar rau rau. Dimineata era cel mai grav, mancam biscuiti si salatini ca altceva nu puteam. In biroul meu eram vreo 10-12 fete. Nimeni nu stia ca sunt insarcinata si ca intre fete, mereu, exista cineva care te ruga cu ceva: o bomboana, o prajitura, un fruct. In general nu refuzam si acum automat spuneam "nu, multumesc". Colega de langa mine ma tot intreba daca sunt in regula cand vedea ca eu sunt toata palida si mancam biscuiti, dar ii ziceam ca am aciditate la stomac si de aia sunt cu biscuiti dupa mine. Abia la pranz ciuguleam ceva si apoi seara pe la ora 19-20, ceva simplu gen branza cu rosii.
Si nu suportam mirosul de mancare si parca in fiecare seara cineva din bloc gatea ceva tocanita cu ceapa calita. Mirosul ala de ceapa calita ma termina. Sincer nici nu stiu ce manca sotul pentru ca eu vreo 2 luni nu am intrat in bucatarie.
Si eram extrem de obosita, veneam de la birou si dormeam, apoi mancam ceva si iar dormeam pana dimineata.
Cea mai interesanta faza a fost cand i-am zis prietenei mele ca e timpul sa merg la doctora si ea imi spune ca s-a gandit la fel. Dupa care aflam ca avem aceiasi doctora. Bineinteles ca ne-am programat impreuna 
Comentarii