ANUNȚ IMPORTANT: Ne mutăm în casă nouă!
CITESTE AICI
Incarcat in Saptamana 16 - #trimestrul doi de sarcina
1.133 vizualizariBuna ziua draga(ul) nostru bebelino,
Am atat de multe griji si ganduri, nu mai stiu cum sa scap de ele ca sa pot fi relaxata sa nu cumva sa-ti fac vreun rau prin stresul meu zilnic... Am si la servici multe probleme(nu ale mele personal ci probleme de rezolvat in general) sicum de ani de zile ma ocup doar eu de ele este foarte greu ca trebuie sa incep sa le pasez colegilor, sunt multe sunt constienta, sunt complicate, sunt situatii la care gasesti solutii dupa ani de experienta si dupa ani de cautari solutii optime pentru toate, realizez ca sunt grele pentru colegii mei dar nu am ce face si nici nu mai am rabdarea necesara, sau s explic calm pana la capat cu orele ca apoi sa constat ca nu s-a inteles nimic, nu mai zic sa se puna in practica... si na supar si ma stresez... stiu ca nu ar trebui dar asa este firea mea, nu am ce face. Si cand am fost cu Teodora in concediu de maternitata am patit la fel, am stat doar 6 luni acasa si cand m-am intor era totul cu susul in jos si probleme peste probleme, mi-a luat luni sa le reglez, sa le aduc la zi si la normal si indirect tot eu am fost ^vinovata^ pentru ca nu am instruit oamenii cum trebuie cu toate ca ma apucasem sa predau stafeta tot asa, de cum am aflat ca sunt insarcinata, deci cam vreo 5 lni continuu.
Inevitabil am si ganduri rele in legatura cu situatia aceasta precara di Romania, situatia financiara care scrataie in fiecare zi mai puternic; nu-mi fac probleme de locuri de munca, din punctul asta de vedere nu cred ca vor fi probleme dar ca majoritatea romanilor imi fac pobleme de datorii si rate, de cheltuieli cu copiii... si asa mai departe
Si uite asa mai apare si cate o problema din cand in cand... ca viata nu-i niciodata asa roz cum pare, fiecare avem probleme si didficultati in viata de zi cu zi, dar parca acum le simt atat de accentuate cum n-au fost niciodata...
Uffff, stiu, trebuie sa ma gandesc sa fim sanatosi ca Doamne-doamne nu ne lasa niciodata singuri, dar uneori este asa greu sa fii optimist cu atatea probleme in jur si cu nimeni fizic sa te ajute... nu parinti, nu rude... doar mami, tati, Teodora, bebe pecare il asteptam cu drag ci cel de sus, si cate o vorba buna, uneori de la prieteni... restul totul te costa ceva...
Am sa incerc sa fiu mai optimista, macar de dragul tau, bebelino....
Stiu ca nu intelegi nici jumatate dn ce am scris aici, si nici n-ar trebiu, pentru ca mami si cu tati se vor stradui sa aveti in viata cat mai putine griji si problele atat tu cat si Teodora....
Te iubim....
Comentarii