Cat am stat in spital,tati a cautat un pediatru bun ,a vorbit la telefon i-a explicat situatia ca suntem prematuri si a spus ca vrea sa ne vada imediat.Ajunsi la spital ,imi fac o parere foarte proasta despre spital,arata oribil.asteptam un pic sa intram la doctora.Cabinetul arata foarte bine ,doar ca doctora este foarte ocupata si pleaca mereu in strainatate sa predea cursuri,spitalul un pic departe.il dezbraca pe bebe si il verifica.peste noapte i-a cazut buricutul.toate sunt in regula ,icterul incepe sa se duca usor usor.la cantarit aflu ca a luat putin in greutate si sa nu il mai las sa adoarma la san.pai nu il las ca dupaia plange dupa biberon.imi spune sa ii fac cantitate mai multa de lapte sa il las pe el sa ia cat are nevoie.urmeaza sa ne vedem peste o luna.intre timp tati vorbeste si cauta alt pediatru mai aproape de casa si intr-o clinica sa arate cat de cat mai decent.lui tati ii era frica sa il scoatem pe bebe in curte dar eu stiam ca soarele ii face bine,mai ales pt icter.chiar doctora ne-a intrebat daca stam acasa sau la curte si ne-a recomandat sa incepem sa stam in curte cate 10-15 min ,in fiecare zi crescand durata cu 5 min.asa ca ,cand am ajuns acasa ,am scos masina din garaj(carutul)si am stat la soare.tati ne-a luat pastile pt lactatie dar sunt foarte mari si groaznice ,asa ca am ramas la ceai .peste noapte ne-am simtit obositi ,tati s-a ocupat de bebe si eu am mai dormit putin ,simteam ca nu mai pot sa stau in picioare.
Comentarii