Bloguri

Viata in izolare

  • Cred ca au trecut 2 saptamani de cand nu am mai scris nimic pe blog. Efectiv nu am putut, nu imi pot aduna gândurile din cauza perioadei pe care o traversam. Tot de 2 saptamani nu am mai iesit cu bebelina din casa. Foarte greu acasa, foarte greu fizic si mai alea psihic. Cu sotul medic, am o stare de anxietate continua iar frica de acest nou virus parca ne sufla in ceafa. Il asteptam acasa cu bucurie si cu frica in acelasi timp. Stiu ca si lui ii e frica dar incearca sa ne protejeze si nu isi arata frica, intotdeauna a fost un sprijin pentru mine. Niciodata nu am fost anxioasa, fricoasa si nici in depresie dar simt ca usor-usor experimentez stări cu care nu m-am mai intalnit. Ma uit mereu la televizor la noile actualizări, ma cutremur si inchid televizorul ca mai apoi sa il deschid iar. Bebelina tolerează bine statul in casa, eu nu. Cu mama care lucreaza tot in sistemul sanitar, frica creste exponențial, mai ales ca e trecuta de 50 de ani. Maine este ziua de nastere a tatalui meu si nu voi putea merge sa il vad, cred ca niciodata nu am lipsit de la ziua lui. De ziua mea am fost ultima data acasa, acum 3 saptamani. Am fost acasa tot cu gandul ca nu voi mai ajunge prea curand. Situatia asta ma consuma mai ales ca suntem foarte apropiati si parintii mei nu adorm seara pana nu ne auzim la telefon si daca nu le trimit cel putin o poza pe zi cu bebelina, imediat imi spun ca nu au primit nimic astazi. Nu stiu cum tolerează celelalte mamici aceasta perioada, pentru mine are o încărcătura emoțională destul de mare insa in sens negativ. Avem rude izolate in Italia care stau de saptamani bune in casa, alta încărcătura emoțională negativă. In casa efectiv nu mai gasim activitati noi, avem o rutina si cea mai mare bucurie e atunci cand vine sotul acasa. Ne lipseste totul. Si se pare ca greul abia acum incepe, nu stiu cum vom trece peste, sa speram ca vom trece cu bine.

Comentarii

0 comentarii

Comentarii Publice

Poti sa comentezi si anonim (vezi casuta la final dupa ce scrii mesajul)
 

Mesaje de la acelasi autor

  • Geanta bebelusului

    A sosit mullllt așteptata gentuța. O asteptam de 2 luni si cea mai mare bucurie a fost acum cateva zile cand mi s-a trimis un e-mail ca va sosi curand daca optez pentru trimiterea acesteia cu o firma ...
  • Viata in izolare

    Cred ca au trecut 2 saptamani de cand nu am mai scris nimic pe blog. Efectiv nu am putut, nu imi pot aduna gândurile din cauza perioadei pe care o traversam. Tot de 2 saptamani nu am mai iesit cu beb...
  • Viata socială cu bebe

    Inainte sa vina bebelina, impreuna cu sotul meu aveam o viata socială destul de activa. Si in perioada sarcinii am incercat sa fim cat mai activi si sa trăim in avans anumite momente, convinși fiind c...
  • Alaptarea mixta

    Bebelina mea a papat lapte praf din maternitate. Fiind o cezariana de urgenta si o recuperare mai greoaie a mea, asistentele mi-au spus ca ii dau lapte praf hipoalergenic cu lingurita ( nu am vazut ni...
  • Grijile parintilor in aceste zile

    Zilele astea mi se par de departe cele mai agitate de cand am devenit parinti. Daca nu aveam bebelina, nu imi era asa frica de acest virus. Cred ca de cand am aflat ca sunt insarcinata, am devenit o m...

Din aceeasi categorie...

  • Am ales nașii micuței

    La capitolul naşi, ne a luat o veșnicie sa le spunem unor prieteni dragi... Ce-i drept ne-a fost puțin mai greu pt ca ei sunt stabiliți în Franța și am zis sa nu facă vreun efort pt întregul eveniment...
  • Tăticul

    În toată perioada asta, am încercat sa importalizez/contorizez toate imaginile care ma fac sa ma topesc de atâta iubire. Soțul meu este cea mai grijulie persoana pe care o stiu și as...
  • Niciodată singură!!!

    De când au început primele mișcări în burtica, nu ma mai simt deloc singura. Doamneee, când ma gândesc ce am simțit prima oara, nici nu pot sa descriu în cuvinte......
  • Saptamana 34

    In saptamana 34 de sarcinami am facut curaj și am plecat cu autobuzul la 70 kg depărtare de casa, singura la părinții mei. Toți au spus ca e o nebunie, ca nu trebuia sa plec de acasa. Dar eu m am simț...
  • Este fetiță!!!

    Cel mai interesant lucru pe care l am pățit la începutul sarcinii a fost faptul ca soțul meu își dorea foarte mult un băiețel. Are el o chestie în familie, sa fie primul copil băiat....
  • Momente unice

    Sunt clipe si clipe ,momente diverse si fiecare sarcina diferă, eu sincer am cea de-a doua sarcina însă este total opusă fata de prima ,prima nu puteam face nimic acum chiar nu am stat o secundă, mere...
  • Cea de-a doua minune

    Buna seara mamici si viitoare mamici ,ma bucur ca am reusit sa fac parte din această comunitate. Ma numesc Mihaela si sunt insarcinata 33s4z. Sunt atât de emoționată su nerăbdătoare in acelasi timp ,s...
  • Timp,fericire,iubire

    Timpul trece repede,burtica creste la fel de repede!Ma bucur de fiecare moment petrecut cu familia mea. Fac multe activitati educative cu baietelul meu, ne bucuram impreuna de fiecare moment petrecut ...
  • Familia afla de bebe

    A sosit si timpul sa ii spun familiei de existenta bebelusului.Dupa dupa un test de sarcina pozitiv si prima vizita la cabinet am decis sa ne sunam familile si rudele pentru a le comunica vestea cea m...
  • Cum e sa fi mămică de 3 ferite și următorul baiat

    Bună ziua mămici azi am zis sa povestesc cum e sa fi mama a 3 copii ai însărcinată cu al 4 lea... Căldura de afara și vacanta de la grădiniță își pune cuvântul... Diminețile sunt frumoase dar serile ...