A 3 a oara cu noroc

Buna ziua! Eu sunt noua pe aici, de aceea voi incepe cu o mica poveste despre parcursul spre viata de mamica. In trecut am avut doua sarcini pierdute, ambele in saptamana a 8a, la 4 luni diferenta una de cealalta, dintre care una gemelara, am fost la 2 doctori diferiti. La prima nu am aflat nimic pentru ca nu mi s-a recomandat vreo analiza pentru a se identifica cauza. Iar avortul s-a declansat in mod natural, fara interventie din partea medicului, ca si cum imi venise menstruatia (pe tampon am putut intrezari ceva tare ca un ovul, cheag sigur nu era). A 2a sarcina cand s-a oprit din evolutie nu am sangerat, nu am simtit nimic care sa anunte evenimentul nefericit, chiar in ziua cand am aflat, trebuia in mod normal sa aud cele doua inimi. Din pacate nu a fost asa, si am primit tratament medicamentos pentru eliminare.  Pe langa durerea sufleteasca a existat si multa durere fizica. De atunci si pana sa raman a 3a oara insarcinata, toate menstruatiile mele au fost cumplit de dureroase de parca cineva ma injunghia cu un cutit in zona aia, transpiratii reci si stare de lesin daca voiam sa fac vreo activitate in primele 2 zile, nici macar in picioare nu puteam sa stau prea mult ca vedeam negru in fata ochilor si imi tiuiau urechile (inainte de a pierde sarcina 2, in afara de sangerari abundente era ca si cum nu aveam menstruatie). Dupa cea de a doua sarcina pierduta am facut o multime de analize, in urma carora s-a constatat ca aveam anemie si trombofilie ereditara: probleme cu protrombina III si la gena MTHFR ambele mutatii sunt heterozigote (deci MTHFR heterozigot compus). De cand s-a descoperit trombofilia si pana in prezent am luat aspenter impreuna cu alte cateva vitamine recomandate, cu mentiunea de la hematolog sa le iau pana la o alta sarcina viitoare confirmata, apoi sa revin la el pentru inlocuirea cu injectiile. De mentionat ca nici la prima sarcina si nici la 2a dupa ce au fost confirmate nu am primit vreo recomandare pentru analize sau vitamine desi aveam istoric de anemie, malabsorbtie, tiroidita autoimuna (in stadiu eutiroidian in acel moment)... Printre aceste analize a iesit igG si igM pozitiv la toxoplasmoza dar despre asta nu s-a mentionat nimic pana am mers la alt doctor. Abia dupa 1 an si ceva am urmat un tratament cu spiramicina recomandat de noul doctor ginecolog. Dupa jumatate de an de tratament si pana in prezent igM tot pozitiv a iesit (desi au trecut aproape 5 ani de la infectia acuta, daca o fi fost acuta si atunci cand a fost descoperita). Testul de aviditate a aratat mereu ca infectia este cea veche, deci nicio infectie acuta in toti acesti ani, valorile nici nu au crescut nici nu au scazut foarte mult. Dupa 1 an am revenit la gandul de a ramane din nou insarcinata, asta s-a intamplat abia la inceputul acestui an ca o surpriza deoarece am avut interdictie de a ramane insarcinata din cauza toxoplasmozei care tot parea acuta conform anticorpilor. Cand am facut testul de sarcina, am simtit ca imi iese inima din piept. De o saptamana tot aveam o pofta intensa de ceva picant si gogosi, asa ca dupa ce am vazut cele 2 linii asta a fost primul lucru pe care l-am facut. De atunci, nu mai am nicio pofta, de dulciuri nici sa nu aud, desi inainte erau prezente zilnic in alimentatia mea :)). Deja sunt in sapt a 9a, am inceput sa fac injectiile cu Clexane 0,4 ml (aspenter am luat de cand s-a confirmat prima data trombofilia si pana la noul de test de sarcina pozitiv) la 2 zile dupa ce s-a confirmat sarcina de 6 sapt, pentru ca trebuia sa ajung cat mai rapid si la hematolog (mi-a fost frica sa las sa treaca mai multe zile mai ales ca acum stiam ce anume a provocat pierderea sarcinilor din trecut). Pana acum am fost la 3 controale la ginecologie (la controlul 2 in sapt 7 am auzit inimioara si tot atunci mi s-a spus ca am un hematom pe care il mai am dar intre timp s-a mai micsorat putin), am facut toate analizele posibile, totul arata bine, iau toate vitaminele prescrise, progesteron, doar ca la ultima ecografie de saptamana aceasta doctorul a mentionat ca este in urma cu o saptamana, si ca nu ar fi o problema pentru ca asa a fost de la inceput. Am emotii pana la prima morfologie, sper ca va fi un bebelus perfect sanatos si voi reusi cu tot tratamentul pe care il urmez, sa duc sarcina pana la termen. In continuare sunt ingrijorata in privinta toxoplasmozei, pentru ca la inceputul anului trecut cand am fost la un medic de boli infectioase cu toate analizele, mi-a dat o multime de explicatii, mi-a spus ca am anticorpi si nu mai este nevoie de tratament. Felul in care mi-a explicat cu lux de amanunte tot procesul, mi-a dat incredere in acel doctor. Apoi a venit pandemia, si cand am iesit din starea de urgenta am repetat analizele la toxoplasma, bineinteles ca igM tot pozitiv a iesit iar medicul ginecolog mi-a recomandat sa merg din nou la medicul infectionist sa confirme sigur ca nu mai este vreo problema si pana atunci sa nu raman insarcinata (de 3 ani de zile primisem interdictie pe baza acestui motiv, si uite asa anii au trecut degeaba doar din cauza unor anticorpi care probabil sunt fals pozitivi si in cazul meu IgM sa ramana pozitiv toata viata...am citit ca mai sunt si astfel de cazuri). Abia prin decembrie am reusit sa contactez un alt medic infectionist, deoarece primul nu a fost de gasit in nicio clinica. Acesta mi-a dat sa repet analizele dar in acelasi timp mi-a prescris si tratamentul cu antibiotic. Nu l-am luat pana nu au venit rezultatele analizelor, pentru ca tratamentul de 6 luni cu spiramicina din trecut imi distrusese stomacul cu toate ca am luat probiotice in timpul tratamentului dar si o perioada dupa terminarea lui.  IgM tot pozitiv a iesit, aviditatea a indicat la fel ca infectia este veche si ADN pcr la toxoplasmoza a iesit negativ. Dupa o luna am ramas insarcinata, medicul ginecolog considera ca nu mai este nevoie de tratament avand in vedere si analiza ADN pcr, la fel ca si primul medic infectionist, dar al 2 lea medic considera ca infectia este acuta si sa iau tratamentul fara alte explicatii desi prima data cand mersesem la el cu toata documentatia plus analize recente spunea ca nu ar trebui sa mai fie o problema toxoplasmoza. Acum urmeaza sa merg sa cer o a 3a parere de la alt medic infectionist (pentru ca asa mi s-a recomandat). De cand a aparut pandemia parca au disparut toti medicii de la boli infectioase.