Dragul meu Andrei,
Tocmai am incheiat o repriza sanatoasa de joaca, la cat de molcome au fost miscarile tale in ultima vreme, astazi chiar au reusit sa ma surprinda piciorusele tale jucause. Am tot incercat sa te surprind cu camera, insa, ca de obicei, nu am reusit...nu stiu, puiuc, ai tu un detector pentru ea acolo in casuta de stii cand ii dau drumul? In secunda in care am pornit-o, se face liniste si pace, de zici ca se doarme in casuta de ore bune 
as vrea sa pot pastra mai multe amintiri cu joculetele tale, insa nu vrei sa ma lasi...trebuie sa gasim o solutie care sa fie pe placul amandorura, altfel sa stii ca prind o camera de casuta si o las asa o zi intreaga 
chiar asa de mult nu ai cum sa dormi tu!
Astazi am avut o zi bunicica, casuta ta nu a mai fost incordata, asa ca am stat si eu mai relaxata, chiar am reusit sa facem si nani pe la pranz, desi foarte rar se intampla o asemenea minune. Probabil pentru ca si taticul tau a fost cu noi acasa astazi, zic eu ca ne-am simtit mai linistiti din cauza asta.
Maine avem sesiune de cumparaturi...am aflat un locsor cu hainute bune si ieftine pentru pufosi, asa ca mergem sa facem o vizita pe acolo, sa vedem ce mai putem lua. Cand vad cat de multe au cumparat alte mamici, mi se pare ca noi suntem tare in urma...am avut si un buget mai limitat cu toate analizele si vizitele medicale pe care a trebuit sa le facem, si asta e drept, poate totusi reusim sa ne punem pe picioare macar acum.
Azi a mai aparut un bebelus in grupul burticilor de octombrie...a venit tiptil tiptil in brate la mamica lui, putin mai devreme decat trebuia. Noi suntem mai mititei comparativ cu ei, insa de fiecare data ma intreb noi cat timp mai avem la dispozitie...sunt ingrijorata, puiuc mic, parca toti bebelusii vin mai devreme anul acesta, si eu imi doresc tare mult ca tu sa stai acolo si sa te faci maaaare maaaare pana vii afara. Maine o sa incerc sa cumpar si cate ceva pentru bagajelul cu care ne ducem noi la spital, pentru ca nici acolo nu m-am pregatit deloc. Parca trec zilele asa de repede si eu nu reusesc sa fac nimic...numai sa ma joc cu tine si sa te astept. E greu si ca trebuie sa stau in casa toata ziua si nu pot sa merg sa iti cumpar ceea ce ai nevoie... 
sper sa ne fie bine maine cu statul in picioare si sa nu ne doara casuta...
Acum pup un nasuc de pufos dragalas si ne punem la nani!
Te iubesc si te astept, dragostea mea...la sfarsitul lui octombrie, asa cum trebuie sa vii tu, da? 
Comentarii