Buna burtici si mamici!
Cu emotii am pornit catre Bucuresti pentru a-mi monitoriza sarcina si a efectua morfologia de trimestrul 1, nu stiu daca v-am spus, dar eu sunt din Pitesti.
Atunci cand am emotii, mintea mea lucreaza incontinuu, isi pune intotdeauna intrebari, cauta raspunsuri astfel ca pe tot drumul spre Bucuresti nu stiu daca am scos doua cuvinte cu sotul meu. Eram foarte nerabdatori si speriati in acelas timp sa mai aflam vesti despre bebe.
La aceasta morfologie, bebelusul nostru arata a mai om, incepusera sa i se formeze mugurii de la manute, picioruse, caputul si inima batea tare, tare.
Surpriza a venit atunci cand medicul ne-a intrebat daca vrem sa stim sexul copilului, raspunsul a fost evident daaaaa.
Astfel ca ne-a spus ca in proportie de 70% este baietel, bucurie mare pe tatic insa eu nu mi-am facut mari sperante pentru ca sarcina era destul de mica si se putea insela.
Dup ace am iesit din clinica, am stat amandoi pe o banca si ne-am uitat la ecografii, incercam noi sa ii distingem mainile, picioarele, capul, sa vedem formatiunile creierului dar si sexul copilului.
Un amalgam de emotii, trairi si bucurie a fost drumul de intoarcere spre casa!
Comentarii