-
Astazi se implinesc 2 saptamani de cand am nascut si pentru ca ma simt mai bine, copiii dorm, am decis sa imi expun povestea nasterii.
Nasterea prin cezariana a fost programata pe 16 martie in eventualitatea in care bebelusa nu se intorcea cu capul in jos. Cu doua zile inainte am inceput sa elimin dopul gelatinos si pentru ca mi se parea ca elimin si cu mult lichid am mers si la urgente pentru a ma asigura ca nu pierd lichid. Membranele nu erau fisurate, asa ca m-am intors acasa, dar am pastrat legatura cu medicul care mi-a supravegheat sarcina si ii transmiteam simtomele pe care le aveam. Din fericire, am ajuns cu bine, fara dureri in dimineata zilei in care eram programata. Cu mari emotii, lacrimi in ochi si un nod in gat mi-am luat ramas bun de la baietel (si sot) si am plecat spre biroul de internari. Dupa testarea covid si formalitatile de internare, am urcat pe sectia OG unde am completat alte documente. Acolo am intalnit alte mamici care asteptau sa dea viata minunilor din burtica. Pe la ora 9 a venot medicul care mi-a urmarit sarcina, mi-a facut un eco..bebelusa nu era intoarsa. Pe la 10 am intrat in sala de operatii...m-a preluat o asistenta, care m-a ajutat sa ma schimb si sa ma pregatesc. Acolo fiecare persoana prezenta isi cunostea foarte bine rolul pe care il avea de indeplinit. Dupa efectuarea anesteziei, a inceput operatia. Pentru mine nu a fost o experienta placuta operatia, mi se parea ca simt tot, ca ma doare, am miscat si picioarele, semn ca anestezia nu si-a facut bine efectul. Dar dupa cateva minute bebelusa a fost scoasa si am auzit-o plangang. Am vazut cum era testata de medicul neonatolog, apoi am fost adormita pana la finalul operatiei. In salonul postoperator asistentele erau foarte grijulii si ne verificau frecvent. A doua zi dimineata am fost mutata in salon. Atunci m-am ridicat prima data dupa operatie din cauza unor probleme cu anemia. Am stat 4 zile internata, pe totparcursul acestor zile asistentele si medicii si-au facut treaba cu responsabilitate, medicul care mi-a urmarit sarcina s-a interesat de starea mea zilnic. Recuperarea dupa operatie mi s-a parut destulnde grea in primele zile, ma durea la orice miscare, iar ridicatul din pat era un chin. Insa, dupa venirea acasa, parca totul a decurs mai bine si pe zi ce trece ma simt mai bine.
Nasterea nu are cum sa fie fara dureri, indiferent cum are loc. Iar pentru medicii si asistentele de la Spitalul Judetean Suceava tot respectul.
Comentarii