-
Trăiesc cea mai frumoasa poveste de dragoste cu soțul meu și ne-am dorit enorm de mult acest copil deși.... Din prima căsătorie mai am doi copii și am considerat ca este destul și nu mai voiam mai mult cred din frica de a naște deoarece am născut foarte greu și am rămas "traumatizata"..
Dar soțul meu m-a iubit asa într-un mod diferit atât de frumos ca m-a făcut sa îmi doresc un copil, m-a încurajat și mi-a spus ca dacă eu îmi doresc el ma va susține și va fi alături de mine și voi vedea ca voi naște mai ușor când am sprijin moral. Din dragostea noastră am conceput acest puiuț.. Ne așteptam și nu prea cumva 3 luni la rand am făcut teste de sarcina și aveam emoții și eram dezamăgita când era negativ... Iar când a fost sa fie a fost. Am aflat ca sunt însărcinată deși bănuiam deja... Și a fost un moment foarte frumos, eram doar noi doi acasă (copiii fiind la școală) și am plâns de emoții și bucurie...
Eram bucuroasa ca vom avea un puiuț al nostru deși soțul ii iubește pe copiii mei enorm și spune ca sunt ai lui, ai noștri.
Eram bucuroasa și cumva ca scăpăm de munca 🤣 știam ca voi intra în concediu și doi ani stau acasă... Yee! (aveam un job pe care nu îl puteam schimba la momentul acela și nu ma încânta)
În alta ordine de idei, știam ca a început o perioada lunga și cumva am început sa "savurez" fiecare zi.
Comentarii