Mai e atat de putin pana cand ne vom cunoaste. Am emotii.
Ma incearca tot soiul de emotii legate de travaliu, nastere, grija de care va avea personalul medical de tine, de mine, de amandoi. Si apoi ma intreb, sunt pregatita pentru primele momente, pentru primele saptamani, luni in care vei creste? Cata responsabilitate pe capul meu si cata inconstienta am avut la inceputul calatoriei. Si cate mamici exista in lumea asta. Parca stiu ce sa faca, sunt stapane pe situatie, cresc copii cu o naturalete desavarsita. Le admir
Oricata siguranta am la job, in sala de sedinte, ma simt total nepregatita sa am grija de tine. Puse pe hartie gandurile astea, parca se amplifica si mai mult, ele exista acum mai mult decat numai in gandurile mele. Tic-tac! Si nu pana la ceaiul de la ora 5!
Comentarii