Incarcat in Diverse - #sarcina # #jurnal de sarcina #transformare
661 vizualizariNu stiu voi cum sunteti, dar eu recunosc ca nu ma gandisem niciodata ce transformari imi va aduce sarcina si intreaga calatorie de 8-9 luni. Vedeam deseori femei insarcinate pe strada, pe terase si in fuga mea pe langa parcuri. Unele cu un copil, doi pe langa, in marsupiu, in carucior, povestind cu prietenele sau cu partenerii de viata.Treceam pe langa ele si atat. Nu eram constienta de calatoria lor, de schimbarile atasate experientei, de multitudinea de griji pe care multe dintre ele le au. Imi pastram drumul meu spre o terasa unde ma intalneam cu oameni dragi unde subiectele de discutie erau altele decat 'misca copilul?', 'in cate saptamani esti?', 'evolueaza sarcina ok?', 'ai greturi?' etc. Ma satisfaceau suficient discutiile corporatiste, vestile ca pantofii x de la magazinul preferat erau la reducere sau ca y companie aeriana are niste discounturi fabuloase spre destinatia la care imi doream sa ajung in vacanta. Ma hraneam cu aventurile de-o noapte ale prietenilor sau cu satisfactiile pe care povestile de dragoste le aduceau cu sine. Superficial sau nu, planurile mele nu prevedeau un copil si inclusiv o responsabilitate atat de mare.
Cate dintre noi au fost luate pe nepregatite de vestea ca vor avea un copil si cate dintre noi sunt intr-adevar constiente de ce aduce cu sine sarcina? Responsabilitatea cred ca e cuvantul care domina intreaga poveste.
Cate dintre noi se informeaza corect de fapt? Mi-am dat seama ca avem atatea resurse la dispozitie din care sa ne documentam si cu toate astea, fiecare experienta este atat de unica, incat nimeni nu ne poate spune cu exactitate care este de fapt reteta perfecta astfel incat sa stam linistite in timpul sarcinii, sa fim zen si sa nu ne gandim la grijile care ne apasa constant. Evident, ne dorim sa nu avem greturi, sa nu devenim niste baloane umflate, sa renuntam la inelele preferate tocmai pentru ca ne explodeaza degetele sau sa ne reverasam amalgamul de emotii la locul de munca sau asupra celor dragi.
Si cum facem fata acestor transformari hormonale sau reprizelor de somn care ne apuca fix la ora la care ne intalnim cu un client sau cand avem o sedinta? Am experimentat senzatia de oboseala la toate nivelurile, le-am dat de furca colegilor cu toanele mele, insa mi-am protejat prietenii de accesele de furie care ma apucau din senin. Si ma intreb inca, cate dintre noi facem fata cu succes schimbarilor inerente si cat de mult suntem dispuse sa acceptam transformarile?
Comentarii