94 raspunsuri la acest subiect

[megbeng]

duhovnicul meu e unul dintre preotii cu har; poate si pentru ca nu e din mult-prea-agitatul bucuresti, ci dintr-un colt de tara in care spiritalitatea inca inseamna mult (bucovina)...nu am cunoscut indeaproape alti preoti, pentru ca in continuare pentru spovedit/impartasit prefer sa ma duc acasa, in suceava, la "preotul meu"..mi-a fost mai intai profesor de religie, din clasa a 5a si uite asa m-am apropiat si de el, si de biserica si de Dumnezeu..e un om in fata caruia imi deschid cu usurinta sufletul, in ale carui rugaciuni cred si care ma emotioneaza de fiecare data cand tine o slujba si il vad cat de patruns e..nu recita pe nas sictirit pasaje din Evanghelie (cum am mai vazut modelul prin bucuresti, pe la bisericile de cartier), e un om foarte bland, care mai degraba te invata decat te cearta si in general un preot de a carui "cultura teologica" nu am profitata inca indeajuns

Waiting for the sun...

[Raza de soare]

Strict la subiect: cunosc! Si cine a avut norocul sa-l intalneasca pe preotul Ionica de la Biserica Udricani, stie ce spun.



Numaratoarea inversa a inceput ! AMR FIX o saptamana pana la nunta !





Foto

[goldi]

Preotul Gheorghe de la biserica Cavafii vechi de pe str Eminescu.

In ceea ce priveste polemica, lucrurile cred ca sunt simple: nu ati vazut doctori prosti? nepregatiti? fara tragere de inima ? Sau psihologi care se uita cu lehamite la "subiecti" ?
Ganditi-va cati copii nu sunt impinsi de parinti sa faca seminarul (ca "e o meserie sigura si banoasa") si apoi facultatea, fara sa aiba habar ce inseamna religia, dincolo de rugaciuni recitate cu patos si pravile.Acum sa recunoastem: cati ne-am ales meseria singuri, fara idei din afara,pt ca am simtit ca altceva nu am concepe? Iar preotia este mult mai mult decat o meserie,este o vocatie. Multi chemati, putini alesi. Din pacate, sistemul este rigid, si "nechematii" raman agatati in el.

[cataghe]

quote:

---

Originally posted by goldi

Preotul Gheorghe de la biserica Cavafii vechi de pe str Eminescu.

In ceea ce priveste polemica, lucrurile cred ca sunt simple: nu ati vazut doctori prosti? nepregatiti? fara tragere de inima ? Sau psihologi care se uita cu lehamite la "subiecti" ?
Ganditi-va cati copii nu sunt impinsi de parinti sa faca seminarul (ca "e o meserie sigura si banoasa") si apoi facultatea, fara sa aiba habar ce inseamna religia, dincolo de rugaciuni recitate cu patos si pravile.Acum sa recunoastem: cati ne-am ales meseria singuri, fara idei din afara,pt ca am simtit ca altceva nu am concepe? Iar preotia este mult mai mult decat o meserie,este o vocatie. Multi chemati, putini alesi. Din pacate, sistemul este rigid, si "nechematii" raman agatati in el.

---

Neaaaah, n-ai dreptate! M-am documentat nu demult cum sta treaba cu diaconii, treapta dinainte de preotie, si acestia se spune ca trebuie alesi cu mare grija, iar intre acestia numai cei care fac dovada ca sunt vrednici dupa ce sunt observati indeaproape in toate aspectele vietii lor pot sa acceada la preotie. Citeste pe siteul ortodoxelor, s-a discutat de curand. Asa ca nu tine chestia, nu e ca si cum termini medicina cu nota 7, etsi o loaza da' ai o diploma, asa ca poti sa practici. Ar trebui sa fie mult mai complicat.

_______________________________________________________
"The reports on my death are greatly exaggerated." (Mark Twain)

[DARAEL]

quote:

---

Originally posted by goldi

Acum sa recunoastem: cati ne-am ales meseria singuri, fara idei din afara,pt ca am simtit ca altceva nu am concepe?

---

EU mi-am ales singur meseria de OM !



E una din cela mai grele meserii de pe acest Pamant minunat, iar eu inca sunt doar ucenic, dar stiu ca va veni si momentul absolvirii – Undeva, Candva .....



Pace tuturor !



Adrian

My page + 6 tehnici in asteptarea lui BB mic

Salvati Catedrala Catolica Sfantul Iosif !

[Maria I]

Si eu tot la subiect:)
Undeva, pe langa Bucuresti, se afla o comuna pe nume Magurele, unde se afla Institutul de Fizica Atomica. La 2-3 statii de autobuz de Institut, in Nefliu, fix in statie - o biserica alba ca de creta, cu porti maramuresene, cu o curte curata lacrima si plina de flori. Acolo e paroh Parintele Vasile, si cu har si gospodar, ca se poate si asa
Parintele Profesor Popescu de la Biserica Icoanei din Bucuresti.
Si lista poate continua, dar eu cred ca harul e un dar pe care suntem sau nu pregatiti sa-l primim...

Maria

[columbiana]

quote:

---

Initial creeata de ligeea

Nu as fi scris despre asa ceva daca nu as fi vazut astazi o scena cu o mamica , care dupa ce a iesit din biserica a fost apostrofata de preotu ca de ce a rupt o mica mica floricica pt.\cel micut. Intentia mamei nici macar n-a fost sa o rupa ci sa o miroasa cel mic dar fiind foarte mica s-arupt.Apostrofarea a fost grosolana , cu epitetul,,vaco
In minte mi-a venit pe loc tot ceea ce nu face si ar trebui sa faca Biserica Ortodoxa , toata puzderia de bisericute de strada care au impanzit Bucurestiul , fara nici o regula de urbanism , sfidandu-i chiar pe cei carora ar trebui sa li se adreseze -enoriasii.
Am fost acum un an cu cel mic la impartasit de Paste si ca toti copiii -avea 1 an si 6 luni vorbea tare (nu tipa, nu urla ) se minuna cu voce tare si spunea ,,icie doamne doamne. Am fost atentionata de preot sa -l fac sa taca din gura. Povestea s-a intamplat la Biserica de lemn De pe strada Emil Racovita . Acolo s-au construit in ultimii ani vre-o 5 biserici, mai nou Patriarhia vrea sa desfiinteze un parc de copii si sa mai faca una cu toate protestele parintilor din zona ( nu ma cuzati de partizanat ca nu stau acolo).
Voi mai reveni caci mai sunt multe de spus-despre implicarea protilor in servicii de caritate , despre slujbele in care ni se aminteste ca avem de dat bani , despre grandomania -dupa parerea mea proiectului de Catedrala a Neamului. Dar si despre un Schitul de la Halmyrrys (Murighiol )si despre alte bisericute unde evlavia si cuvantul Domnului mai inseamna repere ale fiintei noastre.



ligeea

---

nu stiu cit sunt eu in masura sa cintaresc harul preotilor, dar tu daca vrei intr-adevar sa-i gasesti, ii vei descoperi peste tot, cind si unde nu te mai astepti; eu am stat in Bucuresti doar un an si am "gasit" doi: Parintele Argatu, la Cernica (Dumnezeu sa-l odihneasca) si un preot "anonim" pe care l-am intilnit intr-o zi oarecare, in prima mea sesiune cind eram singura, uram Bucurestiul, si bintuiam pe dealul Patriarhiei (parintele Maxim se numea), si care mi-a devenit astfel cel mai bun prieten si sfatuitor din perioada aceea.
parintele Ioachim si parintele Filotei de la Manastirea Ramet
parintele Ludusan de la Biserica din cartierul Dimbu (1848) din Tg-Mures

acum chiar ma roade asa, o mica invidie pe topicul asta, pentru ca aici in Canada chiar nu am gasit un preot de suflet cum sunt atitia in Romania, si imi lipseste...........

edit, pentru ca l-am uitat pe un preot care m-a impresionat foarte tare, demn ucenic al parintelui Arsenie Boca: Par.Daniil (sau Daniel), cindva era la Prislop, apoi a fost la Densus, si am inteles ca ulterior a ajuns episcop, dar nu stiu unde....


http://community.web.../vara2006photos

[Roxali]

Drept sa va spun, trecuta prin perioada comunista nu aveam tragere la biserica, dar aici, vazind cit sint de inimosi, de saritori(chiar si ptr emigranti!!)nu am putut sa nu ii indragesc si in felul asta sa ma alatur bisericii(macar de sarbatori si ptr cite o rugaciune), dar daca o fac e cu placere...
Am citit la cineva ca copii care sint galagiosi in biserica sint certati de preot(??),aici,nici gand, ii ia alaturi de el(ei) ca sa fie "ajutati".
Toti banii care ii strange biserica sin numarati de un comitet si tot ce se fac din ei trebuie sa declare.
Romania cred ca e plina de talhari cu chip de preot.Poate doar cei de la manastiri sau provincie.

[bagoiu]

edit, pentru ca l-am uitat pe un preot care m-a impresionat foarte tare, demn ucenic al parintelui Arsenie Boca: Par.Daniil (sau Daniel), cindva era la Prislop, apoi a fost la Densus, si am inteles ca ulterior a ajuns episcop, dar nu stiu unde....


Si eu l-am cunoscut pe pr Daniil pe cand era la Densus. Intr-adevar, un preot minunat. Acum e episcop de Varset, in Banatul sarbesc

Irina & trupa

Ceea ce la oameni nu este cu putinta la Dumnezeu este cu putinta.

[H]

Ce înseamna "preot cu har"?
Nu stiu, si o definitie unica si clara, sper ca realizati, nu exista.
In România m-am ferit de biserica si preotii ei, cât am putut.
In emigratie, e mai dificil: te simti parasita, izolata, înfricosata, iar biserica este reperul comunitatii prin excelenta, fie ei credinciosi, fie nu.
Experienta mea arata asa: am emigrat cu-n copil de jumatate de an, fara sa cunosc pe nimeni. In scurt timp am cunoscut bisericile românesti si preotii lor. Unul dintre ei, fara sa-i cer macar, mi-a oferit o slujba; umila, dar slujba totusi. Am câstigat bani si mi-am întretinut familia un timp, pâna ne-am "dezemeticit". M-a platit regeste, dublu si uneori triplu fata de cât meritam; mi-a dat peste asta alti bani, obiecte si nu rareori mâncare cumparata de el si sotia lui, câte un portbagaj ticsit pe luna.
M-a ajutat în multe alte feluri. Am legat o prietenie, care iata, dureaza.
Cu timpul am ajuns sa-i cunosc si partile mai putin "luminoase" ale personalitatii sale; de ex., stiu toate astea:
consuma pornografie pe internet;
îl suspectez ca nu este fidel sotiei sale (cum din pacate nici pentru dansa nu bag mana-n foc . . .).
Intretine un bussines caritabil care ridica oarece probleme contabile si financiare.
Inregistreaza numeroase conflicte cu alti preoti si cu asociatii de enoriasi, cu mai-mari si influenti ai comunitatii noastre, si este implicat în dispute politice in comunitate dar nu numai.
Ei bine, capacul este ca-si schimba religia dupa interes sau de nevoie. Cum vreti s-o luati!
Este extrem de "concentrat" pe câstigul de bani, întreaga lui viata si avere o dovedeste! O viata, care povestita, te lasa efectiv cu gura cascata.
E de-un conservatorism demn de epoca Inchizitiei, dar totusi un mare amator de gadget-uri ale secolului nostru "ateu" (e cel mai mare amator pe care eu l-am cunoscut, de altfel . . .).
Sa nu spun mai mult decat atât, pentru c-as putea risca sa-i pun identitatea pe taraba . . .
Dar pentru mine, el este si ramane totusi "preotul".
Si pentru mine, el are har. Asa cum îl înteleg eu, harul asta, evident!
L-am suspectat un timp ca nu crede sincer (experienta mi-a aratat ca cu cât o persoana este mai cultivata (si el are doctorate în filozofie si teologie), cu atât este mai putin credincioasa), fiind pur si simplu un profitor, însa azi stiu ca realmente crede si-n Dumnezeu, si-n ideile sale (care sunt cum nu se poate mai bizare, conservatoare si contradictorii).
Ce înseamna "har" pentru mine atunci?
Pai este acel lucru care face sa doresti sa te întâlnesti cu omul asta, sa te asezi la masa si sa schimbi idei, fara sa simti cum orele trec.
Inseamna sa-ti faca placere sa-l asculti, chiar daca nu esti de acord cu el.
Inseamna sa gasesti de fiecare data întelesuri noi într-o discutie veche, si a afla lucruri noi când totusi stii destul . . .
Inseamna a simti acea stare speciala, electrizanta, care seamana a credinta, desi totusi esti o persoana sceptica în restul timpului. E-n felul ei, o apropiere de Dumnezeu. Poate nu chiar de "Dumnezeu" asa cum îl înteleg cei mai multi crestini, dar totusi un dumnezeu si el . . .
Asta nu înseamna ca nu invidiez pe cele care au reusit sa gaseasca si acel "altfel de har", mai "clasic", pe care din pacate eu ori n-am avut sansa sa-l gasesc, ori am avut-o, dar n-am fost "construita" pentru a-l pretui.