Sari la conținut

Sari la conținut


- - - - -

dislexie si disgrafie


3 raspunsuri la acest subiect

#1
kiky

kiky
  • Membri
  • 1 mesaje

Postat 21 septembrie 2003 - 12:46

Am o rugaminte !..Daca cineva poate sa imi dea niste site. uri unde se dezbat aceste subiecte ..as vrea sa ajut pe cineva si nu sunt prea documentata!.. kiky

#2
Andrada

Andrada

    Membru senior

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunct
  • 3.253 mesaje

Postat 24 septembrie 2003 - 05:34

Uite aici unul: http://cid.ulbsibiu....logope/cap7.pdf A L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante Iubirea misca soarele si celelate stele

#3
kiky

kiky
  • Membri
  • 1 mesaje

Postat 24 septembrie 2003 - 15:36

MULTUMESC ANDRADA ..DAR NU STIU DE CE nu pot sa accesez site.ul kiky

#4
Andrada

Andrada

    Membru senior

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunct
  • 3.253 mesaje

Postat 25 septembrie 2003 - 01:25

PREZENTAREA UNOR CONCEPÞII DESPRE DISLEXO-DISGRAFIEDislexia comportã definiþii foarte variate. Esenþial este sã se înþeleagã cã se poateconsidera dislexic un copil care, deºi are toate condiþiile externe nu deprinde citirea dincondiþionãri intrinseci. Dislexia este definitã ca dificultatea de a citi, manifestatã prin tulburãrila nivelul percepþiei auditive, optice ºi al celei chinestezice, ca semne revelatoare. (Vrãºmaº,E., Stãnicã, C.)Dificultãþile în însuºirea citirii se referã atât la corectitudinea, cât ºi la modulconºtient, curent ºi expresiv pe care trebuie sã-l realizeze cititul. Astfel, dislexia poate fidefinitã (dupã Vrãºmaº, E., Stãnicã, C.) prin toate tulburãrile ce apar în procesul de achiziþie alexiei, în mecanismele actului lexic.E. Verza afirmã cã copiii care prezintã tulburãri ale scris-cititului manifestã ºi înplanul evoluþiei psihice anumite rãmâneri în urmã datorate repulsiei pentru efortul intelectual,slabei motivaþii ºi interesului scãzut pentru activitatea ºcolarã la care se adaugã trãireadramaticã a eºecurilor repetate la învãþãturã.Disgrafia se referã la tulburãrile ce intervin în actul grafic. Scrisul copilului arepropria sa devenire ºi evoluþie. Învãþarea lui, ca proces complex ºi de duratã, este destul dedificilã. În actul grafic, tulburãrile disgrafice care intervin nu sunt simple oscilaþii aleprocesului de cunoaºtere, ci o incapacitate de exprimare care are drept particularitateconstantã pe o perioadã mai lungã.Disgarfia se denumeºte ca incapacitate a copilului cu limbaj, auz, dezvoltaremintalã normale de a învãþa corect ºi de a utiliza constant scrisul în condiþiile de ºcolarizarenormalã.Dupã tipul de inabilitãþi dislexiile se împart în:-dislexie fonematicã, reprezentatã printr-o extrem de slabã dezvoltare a auzuluifonematic. Copii nu pot face corect analiza ºi sinteza auditivã a cuvintelor ºi propoziþiilor.Percepþiile auditive sunt fie deformate, fie incomplete;-dislexia opticã, manifestatã prin nerecunoaºterea literelor ca semne grafice alefonemelor respective – se referã la tulburãrile structurilor perceptive vizuale;-dislexia literalã, caracterizatã prin nerecunoaºterea literelor izolate, deºi copilul lepoate copia;-dislexia verbalã, manifestatã prin incapacitatea copilului de a efectua operaþii deanalizã ºi sintezã literalã sau silabialã a cuvintelor. Aceastã formã este foarte des întâlnitã înºcoalã.Dupã criteriul genetic distingem urmãtoarele tipuri de dislexii:-dislexia constituþionalã, care este cea mai gravã ºi mai puþin curabilã, asociatã cu olateralitate rãu structuratã ºi cu tulburãri de limbaj. Predominã în tulburãrile grave.-dislexia de evoluþie, prezentã în perioada primelor exerciþii ºcolare – ca urmare aunei stângãcii nedetectate, a unei orientãri labile sau a unei metode neadecvate de învãþare.Este mai puþin gravã în simptomatologie.-dislexia afectivã se caracterizeazã, în afarã de tulburãrile de limbaj, de structurarespaþio-temporalã ºi, ca o reacþie de eºec semnificativã, printr-o inhibiþie psihogeneticã.Dupã etiologie se considerã dislexiile ca fiind:-dislexia adevãratã sau instrumentalã, ca urmare a tulburãrilor în funcþiileperceptive;-dislexia falsã sau afectivã, ca urmare a carenþelor afective, a dezinteresuluifamilial;-paradislexia, caracterizatã prin dificultãþi de exprimare oralã, vocabular sãrac, stilinfantil, confuzii semantice, lipsa de apetit pentru citit, ortografie fantezistã, inabilitãþi saudizarmonie în sfera psihomotorie, instabilitate;
--------------------------------------------------------------------------------
Page 2
-dislexia purã, care apare la copiii cu inteligenþã normalã, comportament normal,fãrã tulburãri de lateralitate, de schemã corporalã, în organizarea ºi structurarea spaþio-temporalã ºi care totuºi prezintã fenomene dislexice.Tot dupã criteriul etiologic, dar cel stabilit de N. Galifret Granjou ºi O. Kuceradistingem:-dislexia primarã spaþio-temporalã, în care apare deficitul structurilor spaþio-temporale;-dislexia secundarã sau asimbolicã, manifestatã prin deficit în mânuireasimbolurilor grafice;-dislexia în cadrul encefalopatiei uºoare – e o formã foarte gravã;-dislexia ereditarã, forma uºoarã apare în familii cu dislexici;-dislexiile în cadrul encefalopatiilor ereditare, ca forme foarte grave ºi puþinameliorabile;-dislexia nevroticã, manifestatã fie printr-o formã hipoactivã (dezinteres total), fiehiperactivã (anxietate tensionalã).Dupã criteriul prognozei prezentat de D. Halltgren existã:-dislexie evolutivã – de evoluþie, de dezvoltare;-dislexie constituþionalã, care este sinonimã cu cecitatea verbalã congenitalã; are odeterminare geneticã ºi e mai frecventã la bãieþi decât la fete. Este foarte gravã ºi puþincurabilã asociatã cu o lateralitate rãu structuratã ºi cu tulburãri de limbaj.Dupã criteriul gradului de deficienþã, dislexia poate fi consideratã: lejerã, medie,gravã ºi foarte gravã sau minorã, medie, majorã (R. Mucchielli, Arlette ºi Bourcier).Disgrafiile, dupã predominanþa structurilor tulburate, îmbracã anumite forme. Elepot fi:-disgrafii auditive datorate unor tulburãri ale unitãþii auditive sau a unei slabedezvoltãri a auzului fonematic. Procesele analizei ºi sintezei sunt deficitare ºi prezintãdificultãþi de corelare a literei cu sunetul corespunzãtor.-disgrafia verbalã e determinatã de calitatea exprimãrii orale. Se manifestã în scristoate tulburãrile de pronunþie;-disgrafia opticã e determinatã de leziuni sau de dezvoltarea insuficientã însistemele optico-verbale, ce duc la denaturarea scrierii sau chiar la incapacitatea de a scrie;-disgrafia determinatã de tahilalie: din cauza ritmului rapid al vorbirii, analizafonematicã nu se realizeazã corect, ceea ce duce la omisiuni ºi inversiuni de litere, silabe.-disgrafia cauzatã de tulburãri de ritm în vorbire, când simþul ritmului acustico-verbal este insuficient dezvoltat. Se tulburã atât pronunþia cât ºi scrierea; apar omisiuni, nu sescriu corect terminaþiile sau se omit;-disgrafii cauzate de scrierea în oglindã, deficienþe în aparatele corticale alevorbirii;-agramatismele se referã la nerespectarea cerinþelor morfologice ºi sintactice alelimbii în scris ºi oral. Este forma de folosirea declinãrilor, conjugãrilor, pronumelorpersonale, acordurilor ºi regulilor ortografice.Dupã etapa de apariþie, formã ºi evoluþie, C. Pãunescu vorbeºte de urmãtoareletipuri de disgrafii:-perturbãri ale elementelor primare ale grafismului, specifice primelor momente aleînvãþãrii limbajului grafic;-disgrafia specificã sau propriu-zisã, când nu se realizeazã legãtura între sistemulsimbolic ºi literele care reprezintã sunetele, cuvintele, frazele;-disgrafia de evoluþie sau structuralã, caracterizatã prin confuzii între fonemeleasemãnãtoare cum ar fi f-v, c-g, p-b, t-d, s-z, sau grafeme asemãnãtoare, omisiuni, inversiuni,serieri temporo-spaþiale;-disgrafia motricã manifestatã prin ilizibilitate ºi ritm extrem de lent. Ea duce lascrierea defectuasã, deformarea literelor la tulburãri caligrafice, la disgrafii;-disgrafia de tip spaþial, caracterizatã prin scrierea pe partea dreaptã a paginii,imposibilitatea de a menþine linia dreaptã, adicã scrisul în diagonalã, descendent, ascendentsau ondulat, nerespectarea iteraþiei;
--------------------------------------------------------------------------------
Page 3
-disortografia reprezintã ansambluri de dificultãþi în învãþarea ortografiei: esteincapacitatea de a scrie corect, deºi subiectul are un nivel mintal suficient, o ºcolarizarenormalã ºi poate învãþa sã scrie;-disonografiile sunt erori de transcriere a limbajului oral în limbajul scris.Disgrafia este însoþitã, în cele mai multe cazuri, de dislexie, formând sindromuldisgrafic-dislexic.E. Verza clasificã sindromul dislexico-disgrafic în felul urmãtor:-dislexo-disgrafia specificã sau propriu-zisã manifestatã prin incapacitatea deformare a abilitãþilor de a citi ºi de a scrie;-dislexo-disgrafia de evoluþie sau de dezvoltare sau structuralã, cãreia i sepresupune o cauzã geneticã ºi care se manifestã atât prin disortogrfie, cât ºi prin dificultãþi înînþelegerea sensurilor grafice;-dislexo-disgrafia spaþialã sau spaþio-temporalã, înþeleasã ca o scriere ºi o citire îndiagonalã;-dislexo-disgrafia purã, numitã ºi consecutivã apare pe fondul afaziei, alaliei,hipoacuziei;-dislexo-disgrafia liniarã, care se manifestã prin rãrirea rândurilor atât la scris cât ºila citit;-dislexo-disgrafia motricã apare ca urmare a tulburãrilor de motricitate ºi semanifestã printr-un scris ilizibil.METODE ªI PROCEDEE DE CORECTARE A DISLEXO-DISGRAFIEIMetodele ºi procedeele utilizate în corectare se precizeazã în funcþie de urmãtoarelerealitãþi: simptomatologia ºi diagnosticul diferenþial, natura etiologiei dislexo-disgrafiei, dacãtulburãrile de citit-scris sunt dublate ºi de o altã deficienþã, dacã mai sunt ºi alte tulburãri delimbaj ºi ce raport existã între ele, nivelul dezvoltãrii psihice a logopatului, rezultatele ºcolare,vârsta logopatului, specificul dominanþei ºi a lateralitãþii, specificul orientãrii spaþio-temporale etc.Întreaga terapie va fi centratã pe formarea deprinderilor corecte ºi înlãturarea celordeficitare, pe stimularea activitãþii psihice ºi dezvoltarea personalitãþii.În corectare se folosesc douã categorii de metode: cu caracter general ºi cu caracterspecific logopedic.a)Metodele ºi procedeele cu caracter general urmãresc sã pregãteascã subiectul dinpunct de vedere logopedic. Pregãtirea se realizeazã sub formã de joc cu caracter distractiv-relaxant. În aceastã categorie intrã:Exerciþii pentru dezvoltarea musculaturii degetelor ºi a mâinii:-exerciþiile se desfãºoarã sub formã ritmicã;-miºcãri ritmice de întindere ºi strângere a degetelor, a braþelor ºi structurarea lor;-închiderea ºi deschiderea ritmicã a pumnului ºi a degetelor;-imitarea cântatului la diferite instrumente muzicale (fluier, pian, acordeon);-trasarea literelor în aer, pe o sticlã, în lãdiþa cu nisip;-decuparea de figuri ºi colorarea lor;-modelaj în lut ºi-n plastilinã;-strângerea mingii de tenis etc.Educarea auzului fonematic, realizându-se sub formã de joc prin:-recitarea unor poezioare care conþin sunete apropiate sonor;-jocuri de recunoaºtere a vocii copiilor din grupã sau cabinet;-liste cu cuvinte paronime în care se diferenþiazã p-b, t-d, c-g, f-v, s-z, º-j, l-r, ce-ci.Educarea ºi dezvoltarea capacitãþii de orientare ºi structurare spaþialã:-exerciþii de fixare a schemei corporale, recunoaºterea ºi denumirea diferitelor pãrþiale corpului, plasarea diferitelor obiecte în spaþiu în raport cu propriul corp;
--------------------------------------------------------------------------------
Page 4
-exerciþii de stabilire a relaþiilor spaþiale între diferite obiecte, sã aprecieze corectpoziþia ocupatã de diferite obiecte;-exerciþii pentru plasarea corectã în paginã, reproducerea figurilor geometrice,precizarea caracteristicilor liniei drepte ºi a celor paralele, uniformitatea literelor, respectareadistanþei dintre grafeme, respectarea înclinaþiei grafemelor.Înlãturarea atitudinii negative faþã de citit-scris ºi educarea personalitãþii se poaterealiza prin psihoterapie. Psihoterapeutul este preocupat în permanenþã de încurajarealogopatului, pentru ca acesta sã capete încredere în forþele proprii ºi sã depunã un efortvoluntar în vederea corectãrii handicapului.b)Metode ºi procedee cu caracter specific logopedicCerinþele generale în terapia logopedicã sunt urmãtoarele:-când disgrafia este determinatã de dislalii, rinolalii sau bâlbâialã, mai întâi trebuieînlãturate aceste tulburãri. Pe mãsura corectãrii unui sunet se urmãreºte ºi formarea abilitãþilorîn plan lexico-grafic;-începerea tratamentului cât mai de timpuriu pentru a împiedica consolidarea unordeprinderi greºite;-formarea ºi dezvoltarea la copii a deprinderilor de analizã ºi sintezã în planlingvistic ºi logic.Metodele cu caracter specific logopedic ar fi:Formarea la logopat a capacitãþii de conºtientizare a erorilor tipice dislexo-disgrafice, se realizeazã prin atenþionarea frecventã asupra greºelilor tipice ºi asupra moduluicorect de citit-scris.Dezvoltarea capacitãþii de sesizare a relaþiei dintre fonem-grafem, literã-grafem,fonem-literã, se aplicã în cazul disgrafiilor care sunt cauzate de handicapurile vorbirii orale.Pentru aceasta se folosesc urmãtoarele procedee:-la început logopedul citeºte un text ºi semnalizeazã se fiecare datã litera sauliterele afectate, apoi se transpun grafic;-în etapa a doua logopatul citeºte singur textul sub supraveghere ºi îºi subliniazãcuvintele problemã pe care apoi le va reproduce în scris;-citirea unei litere, a grupurilor de litere ºi cuvinte de la simplu la complex ºiscrierea lor;-denumirea de imagini izolate sau în suitã, punându-se accent pe cuvintele critice.Dezvoltarea capacitãþii de discriminare auditivã, vizualã ºi chinestezic-motricã,realizându-se prin folosirea unor procedee care sã stimuleze ºi sã faciliteze analiza ºi sintezafoneticã a structurii cuvintelor ºi propoziþiilor. Acum se efectueazã exerciþii de despãrþire asunetelor în silabe, dictarea ºi citirea de cuvinte ºi propoziþii, autodictarea ºi autocorectarea.Dezvoltarea ºi perfecþionarea abilitãþilor de citit-scris. Procedeele utilizate sunt:-citirea imaginilor izolate ºi în suitã;-citit-scrisul selectiv, adicã indicarea literelor ºi a cuvintelor apreciate ca fiindproblemã;-citirea ºi scrierea în ºtafetã, procedeu ce presupune atenþie din partea tuturorcopiilor deoarece nu se ºtie cine va fi desemnat în continuarea acþiunii de citit sau scris;-citirea ºi scrierea pe roluri;-exerciþii de copiere, dictare ºi compunere.Terapia acestei tulburãri trebuie sã vizeze în egalã mãsurã dezvoltarea limbajului ºistimularea activitãþii psihice. Explicarea sensului cuvintelor, a propoziþiei precum ºisolicitarea logopatului sã formuleze rãspunsuri, compuneri, povestiri faciliteazã stimulareaactivitãþii psihice a copilului.

L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele




Intrebari Panica

  • Ciclu peste sarcina?

    gabrielagh97
    - Ieri, 22:10

  • Sarcina 19saptamani

    IzabelMaria
    - Ieri, 19:56

  • Buna mămici

    Guest__* - Ieri, 18:33

  • Dureri de spate in sarcina

    AmeliaNM
    - Ieri, 18:17

  • sexul bebelusului

    mary_d6
    - Ieri, 13:00

Grupuri

  • Varicela in sarcina

    Magdabebe2
    - mar 21 2019 17:19

  • Cataracta congenitală

    DanielaRa
    - dec 20 2017 17:09

  • Bebe cu probleme sold

    Dediut
    - nov 12 2015 16:14

  • Logopedie

    vorbestecorect
    - iul 11 2015 14:52

  • Copii cu Diabet

    RoxanaZoita
    - apr 22 2013 13:02

Bloguri

  • KFCsummer

    Adelinagri02
    - sep 18 2019 23:46

  • Regrete

    Elena1982S
    - sep 18 2019 19:02

  • Alegerea numelui

    Iadyra
    - sep 18 2019 15:42

  • Bebe activ in burtica

    AlinaCatalina
    - sep 18 2019 08:53

  • Bebe in vacanta part IV

    UlianaP
    - sep 18 2019 08:36

Retete

  • Tarta de prune si miere

    Anda08
    - aug 20 2019 12:37

  • Salata de capsuni

    Anda08
    - iul 03 2019 12:02

  • Clatite sau pancakes cu nuca de cocos si fructe

    Anda08
    - mar 29 2019 12:13

  • Salata de bulgur cu creveti si conopida

    Anda08
    - ian 23 2019 11:29

  • Galette cu fructe de toamna

    Anda08
    - nov 06 2018 14:38