Sari la conținut

Sari la conținut


- - - - -

statistica despre copii


Fara raspunsuri la acest subiect

#1
Bogdana

Bogdana

    Nou venit

  • Membri
  • Punct
  • 18 mesaje

Postat 26 august 2003 - 19:41

Demografia: O bomba cu efect intarziat? un articol din ziua de Bogdan Chiritoiu Societatea Academica din Romania (SAR) a prezentat, recent, un studiu intitulat "Raport asupra guvernarii". Dupa ce saptamana trecuta am prezentat capitolul privind evolutiile economice din Romania la mijlocul anului 2003, elaborat de prof.univ.dr. Daniel Daianu, astazi aducem in atentia cititorilor "Suplimentului Economic", studiul "Demografia: O bomba cu efect intarziat?", semnat de Bogdan Chiritoiu. (A.B.) Institutul National de Studii Economice si Statistica a inceput sa faca publice rezultatele finale ale recensamantului populatiei din 2002. Conform acestor date, Romania a pierdut peste 1 milion de locuitori, sau 4,2% din populatie, de la recensamantul anterior din 1992. Mai mult, extrapoland tendintele, Institutul prognozeaza ca pana in 2020 populatia Romaniei va scadea cu inca 1,8 milioane de locuitori. Rezultatele au dat nastere unui val public de teama si indoiala asupra directiei in care se indreapta tara. Intrebarea la care incearca sa raspunda acest articol este cat de ingrijoratoare sunt aceste date si ce anume se poate face in privinta lor. Tendintele demografice sunt greu de controlat prin interventii guvernamentale deoarece ele reflecta transformari culturale si sociale de profunzime. Este recomandabil deci ca politicile publice sa se adapteze in functie de aceste date, in special prin introducerea unor stimulente in cadrul sistemului de asigurari sociale. Integrarea in Uniunea Europeana va acutiza aceste probleme datorita mobilitatii crescute a tinerilor educati si ne va forta sa gasim in cele din urma solutii pentru zonele rurale subdezvoltate. Motive de ingrijorare Dincolo de disconfortul produs de sentimentul de a fi un soi de specie pe cale de disparitie, ingrijorarea publica fata de scaderea populatiei este legata in special de fenomenul de imbatranire si, drept urmare, de viabilitatea sistemului de asigurari sociale (sistemul de pensii in primul rand). In plus, multi analisti percep ponderea ridicata si in crestere a populatiei rurale ca o frana pentru dezvoltarea economica si un punct vulnerabil in cadrul procesului de largire europeana. Nu in ultimul rand, speranta de viata si rata mortalitatii romanilor sunt mai deteriorate decat cele ale vecinilor din Europa Centrala si de Est, fara a mai lua in considerare indicatorii similari din UE. Scaderea populatiei Scaderea drastica a populatiei are doua cauze. Pe de o parte este fenomenul emigratiei. Acesta a atins punctul maxim la inceputul deceniului trecut, imediat dupa schimbarea de regim din 1989, pentru a se stabiliza ulterior la un nivel scazut. Principala cauza a scaderii populatiei vine din cresterea naturala negativa. Ratele de nastere si cele de fertilitate s-au prabusit dupa 1989. In contrast, rata mortalitatii (in special masculine) a crescut, posibil si datorita stresului tranzitiei. Speranta de viata la nastere a scazut de-a lungul anilor '90, cu un maxim atins in 1996, revenindu-si usor ulterior. Populatia Romaniei este acum la nivelul celei din 1980. Varful a fost atins in 1990, dupa care populatia a inceput sa scada din cauza unei intense emigratii. Cresterea naturala a ramas pozitiva pana in 1991, dar a trecut pe negativ din acel an. Pe masura ce valul de emigratie a stagnat in a doua jumatate a anilor '90, cresterea naturala negativa a trecut pe primul loc ca principala cauza a scaderii populatiei. Cresterea naturala are la randul ei doua componente - rata nasterilor si rata mortalitatii. Rata nasterilor a suferit o descrestere continua din 1989. Mortalitatea a crescut dupa 1989 (in special din cauza unei substantiale caderi in speranta de viata masculina), si a atins varful in 1995, redresandu-se dupa aceea. Imbatranirea populatiei Procentual, populatia de peste 60 de ani a depasit proportia celor care au sub 15 ani in 2000 - ultimii au scazut in 10 ani de la aproape un sfert din populatie la mai putin de 18%. Coroborat cu o rata scazuta a nasterilor si o speranta de viata imbunatatita, rezultatul ar putea fi o accelerare a imbatranirii populatiei. Populatia rurala Procentual, populatia care traieste in zona rurala a cunoscut o crestere surprinzatoare. Romania are procentul cel mai mare de populatie care locuieste in mediul rural din Europa Centrala si de Est si cu mult peste procentul vest-european (sub 20%). Datele comparative nu trebuie sa fie absolutizate deoarece definirea termenilor urban si rural variaza de la o tara la alta. Pe de alta parte, in Romania exista tendinta de a ridica mici localitati rurale la statutul de orase, crescand astfel artificial procentul de populatie care traieste in mediul urban. La cateva luni dupa recensamantul populatiei, Institutul National de Statistica a efectuat un recensamant agricol. Rezultatele acestui recensamant vor fi folosite pentru determinarea sprijinului PAC (Politicii Agricole Comune) dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Recensamantul agricol, utilizand o alta metodologie decat recensamantul populatiei a gasit ca doar 28,3% din cadrul populatiei active lucreaza in agricultura. Desi comparativ cu datele celorlalte tari europene acesta este un procent mare, pentru Romania este mult mai mic decat se astepta. Premierul nu a fost foarte fericit cu modul in care a fost efectuat acest recensamant si i-a reprosat public acest lucru presedintelui Institutului National de Statistica (INSSE), care ulterior si-a dat demisia. Controversa asupra acestei revizuiri drastice a statisticilor oficiale este astfel probabil sa continue. Locuinte Exista si vesti bune cu privire la rezultatele recensamantului populatiei. Acestea se refera la situatia locativa, unde scaderea populatiei combinata cu o intensificare a constructiei de locuinte a dus la o crestere accentuata a suprafetei de locuit pe persoana. Mai mult, cresterea numarului gospodariilor si scaderea numarului de persoane care le habiteaza sugereaza faptul ca tinerii au fost capabili sa isi paraseasca casele parintesti mai devreme decat generatiile anterioare. Evaluarea datelor Tendintele demografice sunt ingrijoratoare, dar trebuie judecate in perspectiva. Daca facem comparatia cu celelalte tari ale Europei Centrale si de Est, populatia Romaniei nu este nici mai batrana si nici nu inregistreaza o scadere mai accentuata. Nici rata demografica de dependenta nu este mai proasta decat a vecinilor nostri (...) Atat in ceea ce priveste procentul tinerilor sub 14 ani, cat si al populatiei peste 60 de ani, Romania nu face figura aparte. Scaderea populatiei in sine nu este in mod necesar un dezastru. Viziunea conform careia o populatie numeroasa reprezinta o sursa de putere nationala este depasita. Legatura ei cu prosperitatea nationala (per capita) este discutabila. Cu adevarat problematic este numarul mare de beneficiari ai asigurarilor sociale, raportat la numarul celor care contribuie la plata lor. Dintr-un total de peste 10 milioane de persoane active, doar 4 milioane sunt angajati cu contracte de munca si prin urmare platesc contributii la asigurarile sociale. (...) Daca la inceput ne gaseam intr-o situatie sanatoasa in care numarul angajatilor il depasea pe cel al pensionarilor de aproape trei ori, in 2000 cele doua grupuri erau aproximativ egale, pentru ca tendinta de scadere sa continue si dupa acest an. Doi factori s-au manifestat in acest caz. Pe de o parte, numarul angajatilor a scazut, pe masura ce din ce in ce mai multi oameni au intrat in somaj sau, in special, au trecut in economia subterana sau au lucrat pe baza conventiilor civile - fara sa mai plateasca contributiile la asigurarile sociale. Un alt factor la fel de important a fost insa si pensionarile timpurii masive (de multe ori folosite ca o alternativa la intrarea in somaj) sau pensionarile pe caz de boala (de multe ori frauduloase). Aceasta situatie are insa putin de a face cu tendintele demografice, tinand mai mult de climatul economic, structura de stimulente si aplicarea legii. Scaderea populatiei este cauzata in principal de o rata scazuta a fertilitatii. Aceasta tendinta este greu de schimbat deoarece reflecta schimbari sociale profunde. Multi analisti au legat declinul ratei fertilitatii de problemele sociale si economice specifice perioadei de tranzitie. O imbunatatire a climatului economic va duce probabil la o crestere a dorintei oamenilor de a avea copii. Dar descresteri similare ale ratei fertilitatii au cunoscut si celelalte tari ale Europei Centrale si de Est (ECE) care au trecut mai bine prin perioada de tranzitie, tendinte similare inregistrandu-se si in societatile occidentale bogate (...) Dintre tarile ECE Romania are cea mai ridicata rata a nasterilor. Datele statistice arata de asemenea ca romanii se casatoresc mai tarziu si au copii mai tarziu. Anul 2000, cu 135.800 de casatorii, inregistreaza cea mai scazuta rata a casatoriilor (6,1 la 1000 de locuitori) din perioada postbelica. Factorii care tin de stilul de viata au probabil o importanta la fel de mare pentru acest tip de alegeri, ca si situatia economica. O dovada in acest sens este faptul ca doar 5% din copii sunt nascuti de mame care au absolvit educatia superioara sau liceala. Daca tinem cont de faptul ca romanii inregistreaza o corelatie inalta intre nivelul de educatie si venit, aceste date sugereaza ca exista o corelatie negativa intre venit si numarul copiilor. Dupa 2005 populatia activa (atat economic cat si din punct de vedere al fertilitatii) va include generatiile nascute dupa 1989, cu mai putini indivizi. In combinatie cu rata scazuta a fertilitatii, rezultatul va duce la nasteri si mai putine si la o rata a dependentei demografice mai inalta (numarul dependentilor raportat la populatia activa). Situatia economica mai buna va avea un impact pozitiv clar asupra sperantei de viata. Comparativ cu tarile din cadrul UE si chiar fata de tarile ECE, Romania are o speranta de viata foarte scazuta (speranta de viata la nastere este 67,69 de ani pentru barbati si 74,84 ani pentru femei). Anii '90 s-au dovedit a fi extrem de duri mai ales in ceea ce-i priveste pe barbati, speranta lor de viata inregistrand o scadere. Tendinta este in acest moment pozitiva. O situatie economica imbunatatita si stabila va permite o crestere a sperantei de viata (atat datorita factorilor psihologici cat si datorita cresterii cheltuielilor pentru sistemul de sanatate). Oricat de binevenita ar fi o asemenea evolutie, ea va contribui insa la imbatranirea populatiei, inrautatind si mai mult rata dependentei demografice. Imbunatatirea ratei de dependenta Oricat de ingrijoratoare poate fi pe termen lung deteriorarea ratei demografice de dependenta, problemele actuale ale sistemului de securitate sociala - in special pensiile - se datoreaza unui numar scazut de contribuabili. Varsta oficiala de pensionare trebuie sa creasca in urmatorii 13-15 ani de la 62 pentru barbati si 57 pentru femei, la 65 de ani pentru ambele categorii. Trebuie sa tinem cont de faptul ca pensionarii romani sunt relativ tineri, multi dintre ei pensionandu-se inainte de limita oficiala, fie pe motive medicale, fie prin diferite scheme de pensionare timpurie. Aceste practici trebuie sa fie oprite, iar actele de coruptie asociate cu multe din pensionarile pe caz de boala/handicap trebuie eliminate pentru ca efectele acestei legi sa se faca simtite. Elementele cheie sunt reprezentate de sistemul de stimulente care va fi creat. O buna politica guvernamentala ar trebui sa ii determine pe oameni sa munceasca mai mult (si sa contribuie astfel mai mult), sa isi acopere singuri in mai mare masura propriile necesitati si sa depinda mai putin de schemele publice, predispuse la riscuri politice (in special free riding - tendinta de dobandi beneficii pentru care nu platesti). In mod general, acest lucru se poate realiza printr-o conectare mai stransa a nivelului beneficiilor fata de contributiile platite in sistem. In cazul pensiilor, un sistem bazat pe capitalizare ar asigura stimulentele necesare. Din nefericire, guvernul se indreapta spre punerea in practica a unei pensii voluntare suplimentare ocupationale, pensie a carei viabilitate este pusa sub semnul intrebarii de dependenta fata de soarta firmei angajatoare si de faptul ca a fost elaborata sub influenta excesiva a sindicatelor. Schema de pensii obligatorii, cu capitalizare, proiect mult mai viabil sustinut de Banca Mondiala, pare a fi fost abandonata. In mod similar, in cazul ingrijirii sanatatii, asigurarile suplimentare private, sau chiar conturile de economii pentru cheltuieli de sanatate (eventual neimpozitate) ar putea sa rezolve problema. Asigurarea unor stimulente fiscale pentru pensionarii care muncesc dupa ce se pensioneaza ar putea de asemenea sa ii incurajeze pe unii dintre "tinerii" pensionari sa se reintoarca la munca. Imbunatatirea ratei fertilitatii Asa cum am mentionat anterior in articol, suntem sceptici fata de posibilitatea ca decizia familiilor de a avea sau nu copii sa fie usor influentata de o politica guvernamentala - cel putin intr-un regim democratic. Un climat economic mai bun ar putea intr-o oarecare masura sa faca acest lucru. Guvernul intentioneaza sa mareasca alocatia pentru copii pana la 10% din salariul mediu net. Acest lucru este binevenit din perspectiva luptei impotriva saraciei. In Romania, numarul copiilor este cel mai bun predictor al unei familii care traieste in saracie. O crestere a valorii alocatiei va ameliora soarta copiiilor din familiile sarace. Dar oamenii saraci vor fi incurajati sa aiba copii. Nivelul de educatie atins de un copil este corelat cu cel al parintilor acestuia. O buna politica ar trebui sa ii determine pe cei mai educati si cu castiguri mai mari sa isi intemeieze o familie. Asa cum am discutat mai sus, exact aceasta categorie de oameni amana decizia de a avea copii. Este putin probabil ca rata de crestere a alocatiei pentru copii sa aiba vreo influenta asupra deciziilor luate de aceasta categorie. Mai mult, mamele cu venituri ridicate vor fi negativ afectate de introducerea de anul viitor a unui plafon (scazut) pentru alocatiile de maternitate. Reforma sistemului de invatamant a eliminat treptat in ultimii ani serviciile extra-curriculare din cele cateva scoli in care acestea au supravietuit la inceputul tranzitiei (ca asigurarea meselor sau programului prelungit). Exact acest tip de servicii erau de mare ajutor mamelor care lucrau si care nu duceau atat lipsa de bani, cat de timp. In concluzie, politicile guvernamentale nu par a fi extrem de coerente sau rationale, din moment ce descurajeaza femeile care au venituri ridicate sa devina mame, intarind astfel o tendinta (negativa) naturala deja existenta. O alta politica guvernamentala indoielnica este planificata introducere a unor beneficii suplimentare pentru mamele singure. Este evident ca femeile care isi cresc singure copiii sunt intr-o situatie vulnerabila, luand in considerare atat bunastarea lor proprie cat si a copiilor lor. Exista insa serioase intrebari fata de aceasta abordare. Statisticile demografice arata ca oamenii amana casatoria sau chiar o evita - aproape o treime din cupluri nu isi vor legaliza legatura. Astfel, utilizarea starii civile a femeii ca indicator nu va conduce la identificarea corecta a mamelor singure. Pe de alta parte, conditionarea anumitor beneficii de statutul de femeie nemaritata ar putea avea ca efect incurajarea destinatarelor acestei politici de a nu se mai casatori, ramanand astfel in starea lor de vulnerabilitate. Emigratia Statisticile arata ca emigratia a scazut in ultimii ani. Eliminarea vizelor pentru intrarea in UE nu a avut ca efect un val masiv de emigratie, iar majoritatea celor care pleaca sunt angajati intr-o migratie circulara, sezoniera. Acestia sunt insa emigrantii legali. Emigratia ilegala nu poate fi masurata cu exactitate, dar este estimata a fi ridicata. Acest calm aparent ar putea fi tulburat de intrarea in UE, care, dupa liberalizarea completa a miscarii lucratorilor, va imbunatatii radical mobilitatea muncitorilor romani. Cei care vor profita de acest lucru vor fi probabil tinerii educati care stiu limbi straine. Emigratia lor va pune probleme mari societatii romanesti. In pofida discursurilor publice despre nevoia (re)integrarii tinerilor intelectual talentati, multi dintre ei intorsi de la burse din strainatate pentru un viitor nesigur, putine lucruri s-au realizat pana in prezent. Integrarea europeana va obliga societatea romaneasca sa gaseasca stimulente pentru a-si pastra acasa cei mai dotati si mobili membri. Rezolvarea raportului rural-urban Cea mai grava problema pentru integrarea europeana a Romaniei este proportia uriasa de populatie rurala. Migrarea de la oras la sat a fost o strategie de supravietuire in tranzitie, prin refugierea in economia rurala mai ieftina, doar partial bazata pe bani si dominata de agricultura de subzistenta. Este foarte ingrijorator faptul ca procesul a luat proportii dupa 1997, cand pentru prima data migratia interna totala a avut sensul rural-urban. Saracia este endemica in zonele rurale. Satele romanesti au aproape in totalitate indicatori de dezvoltare umana mai slabi in comparatie cu orasele. Un climat economic mai bun va inversa de asemenea fluxul migratiei interne, inapoi de la sate la orase. Procentul de populatie rurala va ramane insa unul ridicat pentru multi ani de acum inainte. Dezvoltarea rurala va fi un test pentru guvernul Romaniei. Presiunea va creste odata ce tara va fi integrata in Uniunea Europeana. Numarul mare de fermieri romani va reprezenta o sarcina din ce in ce mai mare pentru mecanismele de interventie ale Politicii Agricole Comune, care par sa se mute de la subventionarea productiilor agricole catre sprijinirea veniturilor fermierilor individuali. Concluzii * Rezultatele recensamantului au socat opinia publica. Scaderea populatiei a fost mai mare decat se astepta. Dincolo de cifrele spectaculoase, exista cateva provocari reale si serioase. O economie mai buna ar avea o influenta pozitiva asupra lor, dar va fi nevoie si de politici publice speciale. Tendintele demografice au radacini adanci si nu sunt usor de influentat prin instrumentele disponibile intr-un regim democratic, care ar avea in cel mai bun caz doar un succes marginal. * Scaderea populatiei nu este un lucru rau in sine si in mod teoretic ar putea avea chiar efecte benefice. Populatia Romaniei este in continuare relativ tanara in comparatie cu tarile UE, dar si fata de vecinii din ECE. Problema grava a ratei economice de dependenta a fost cauzata mai mult de politicile guvernamentale, decat de tendintele demografice. Guvernul ar trebui sa ii incurajeze pe oameni sa se pensioneze mai tarziu si sa conteze mai mult pe economiile personale (sub diferite forme) pentru a-si asigura nevoile. Din nefericire, crearea sistemului de pensii private nu pare a fi o prioritate pentru guvern. Optiunea preferata la nivel guvernamental, pensiile ocupationale, prezinta riscuri considerabile si, deoarece este strict voluntara, nu va avea efecte deosebite. In domeniul sanatatii, asigurarile suplimentare de sanatate (care sunt discutate in acest moment) si conturile de economii de sanatate ar putea sa ofere o solutie. * Declinul inregistrat in rata fertilitatii este un fenomen general european si este destul de probabil sa persiste. Guvernul intentioneaza sa adopte o serie de masuri (marirea alocatiilor pentru copii, beneficii speciale pentru mamele singure) care ar trebui, teoretic, sa rezolve partial aceasta problema. Aceste masuri sunt insa mai potrivite pentru reducerea saraciei (si chiar si acest lucru este pus sub semnul intrebarii pentru a doua masura mentionata). Adevarata problema este ca oamenii cu venituri bune nu vor sa aiba copii, iar pentru aceasta categorie initiativele guvernului actioneaza ca o frana suplimentara (de exemplu, introducerea unei alocatii maternale plafonate, in locul uneia corelate cu nivelul contributiei). * Emigratia pare a fi tinuta sub control. Viitoarea aderare la UE va deschide o gama larga de oportunitati de emigrare pentru tinerii educati pe care tara nu isi poate permite sa ii piarda. Guvernul trebuie sa aplice o politica speciala fata de aceasta minoritate mobila.


Intrebari Panica

  • Profil TORCH

    AndraElena10
    - Astăzi, 17:22

  • Hematom

    Adinapaun21
    - Astăzi, 15:00

  • Ecografie

    Ana Matei 1
    - Astăzi, 09:41

  • Urechi clapauge

    AnkaAnka
    - Astăzi, 07:42

  • Ventricul lateral stâng

    GConstantin
    - Astăzi, 06:58

Grupuri

  • Mamici din Vâlcea

    ela_vl1
    - iul 04 2017 18:24

  • Mamici pentru mamici

    icailoaie
    - apr 17 2014 09:07

  • Mămici,burtici departe de casă...

    Andreana
    - dec 04 2013 15:58

  • Parinti inteligenti, parinti fericiti !!!!

    mada27
    - nov 30 2013 23:00

  • Mamici, Burtici, Tatici din Vrancea

    Anda08
    - iul 11 2013 16:02

Bloguri

  • Săptămâna 38 de sarcină

    alexandranastase
    - Astăzi, 10:57

  • Bebelina activa = mamica linistita

    Joyful
    - Ieri, 17:15

  • Interacțiunea din burtică cu tati

    RobertaDaniela
    - Ieri, 11:20

  • Col scurt în sarcină

    alexandranastase
    - Ieri, 11:04

  • Calatorie cu peripetii

    FloranceB
    - Ieri, 09:04

Retete

  • Pancakes cu cereale Cheerios Ovaz

    GratielaPopa
    - iun 11 2020 22:19

  • briose cu fructe de padure si Nestlé Cheerios

    GINA-MONICA
    - iun 03 2020 08:33

  • Tarta de prune si miere

    Anda08
    - aug 20 2019 12:37

  • Salata de capsuni

    Anda08
    - iul 03 2019 12:02

  • Clatite sau pancakes cu nuca de cocos si fructe

    Anda08
    - mar 29 2019 12:13

Ultimele aprecieri

  • Letitia1Poza lui %s

    Letitia1
    ii multumeste lui

    velvet
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • velvetPoza lui %s

    velvet
    ii multumeste lui

    ch_dana
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • XiolinaPoza lui %s

    Xiolina
    ii multumeste lui

    ch_dana
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • lalaPoza lui %s

    lala
    ii multumeste lui

    Marox
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • Ella73Poza lui %s

    Ella73
    ii multumeste lui

    laura78nico
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • - TOP 50 reputatii -