102 raspunsuri la acest subiect

[lacramioara t]

Denisa eu sunt de acord cu tine 100%.Pai in condiitiile astea de vis sa tot faci copiii.Eu am o fetita si momentan nici gand de un alt bb. Pupici,Lacramioara si nazdravana Andreea.

[SimonaR]

Buna. In primul rind ma bucur ca am gasit acest site (la recomandarea unei colege, care de altfel este deja inscrisa ca membru activ). Intii, sa ma prezint : ma numesc Simona, sint insarcinata in 32 sapt., am "deja" 32 de ani, o cariera, un salar bunicel (pentru Romania...). As dori sa-mi exprim si eu parerea in legatura cu subiectul dezbatut, sa fiu de acord cu unii si sa-i contrazic pe altii (nu fac decit sa-mi exprim, bineinteles, punctul de vedere personal). 1. In legatura cu nivelul de trai : cred ca este intr-adevar unul din factorii majori care influenteaza natalitatea. Dar asta doar pentru cei carora le pasa de nivelul de trai si au destul in cap pentru a se gindi la viitorul copiilor lor. Pentru ca, din pacate, mai exista si cealalta categorie, care fac copii fara sa le pese, pentru ca apoi sa-i trimita la cersit, sa-i abandoneze sau sa profite de pe urma alocatiei copiilor pentru a-si putea cumpara sticluta cu bautura. Dar nu cred ca de aceasta categorie are nevoie tara noastra. Din pacate, vina pentru aceasta situatie cred ca o purtam noi toti, nu cred ca e cazul sa-i invinuim doar pe ei. Ei atita stiu, atita pot, atita fac... Dar noi ceilalti, poate ca ar trebui sa-i ajutam mai mult, sa-i educam intr-un fel sau altul. 2. O alta cauza care influenteaza natalitatea este mentalitatea. In ziua de azi nu ne mai casatorim, ca inainte, la 16 ani, ci abia la 30 de ani. De aici si decalajul : probabil ca, peste vreo 15 ani rata natalitatii va reveni la normal. Ca sa nu mai spun ca, astazi, odata cu emanciparea, prioritatile noastre si-au schimbat ordinea. Tinerii nu se mai grabesc sa-si intemeieze o familie si sa toarne copii, ei vor sa-si traiasca viata, sa-si faca o cariera, o situatie materiala stabila si abia apoi se gindesc la copii. 3.

quote:

---

Originally posted by try
Problema indemnizatiei pentru concediu de maternitate are ca efect si cresterea natalitatii pe langa scutirea unor bani la guv. de stat. O femeie cu un salariu de 2-3, chiar 4 mil. bine-nteles ca va fi de acum stimulata sa faca un copil, pentru ca ea in timpul celor 2 ani de stat acasa nu numai ca va primi acelasi salariu (inainte primea 80-85%, nu?), dar unele vor primi chiar mai multi bani decat daca s-ar duce la servici. Totusi pentru unele din aceste femei intrebarea daca aceste 4 mil., chiar daca reprezinta mai mult decat salariul lor, vor fi suficient de motivante pentru a avea totusi un copil, avand in vedere ca 2 ani sunt numai primii ani de viata, ce urmeaza apoi...

---

Asa cum spunea si Try, degeaba ai o indemnizatie mai mare decit salariul tau timp de doi, oricum nici banii astia nu ajung atunci cind apare inca un copil, ce sa mai vorbim ce urmeaza dupa acesti doi ani. Poate ca unii, mai iresponsabili, vor face copii din 2 in 2 ani, doar pentru acesti bani. Dar iarasi ma intreb, de acesti oameni are nevoie tara ? Ce fel de educatie vor primi copiii acestor oameni, si cum va arata societatea romaneasca peste vreo 30 de ani ? 4.

quote:

---

Originally posted by try
Problema apare si dezavantajeaza femeile cu salarii mari si pentru care cele 4 mil. reprezinta mai putin decat cele 85% din salariul lor. de ce spun ca este o problema? Pentru ca ele au termen de comparatie. Aici nu intra in calcul femeile cu un salariu de peste 500$/luna (nu stiu daca aici este pragul, dar am facut o presupunere). Ele de regula nu mai sunt influentate de aceasta indemnizatie in decizia de a face un copil pentru ca in general ele sunt femei hai sa spunem "de cariera"(desi nu-mi place expresia) care de multe ori trebuie sa se intoarca mult mai devreme la servici pentru a fi sigure ca-si pot pastra locul de munca, sunt femei cu roluri importante in cadrul firmelor la care lucreaza si ca urmare se asteapta mult mai mult de la ele. Astfel de femei de regula renunta la a mai avea copii sau inca in copil pentru ca realizeaza la alta scara ce inseamna educatia unui copil. Ele au alte asteptari de viata pentru copiii lor si in momentul in care simt ca nu le pot satisface / atinge atunci decid ca e mai bine sa nu mai faca, decat "sa chinuie un copil" (asta e de regula motivatia lor).

---

Aici, draga Try, da-mi voie sa te contrazic. Si imi permit lucrul acesta tocmai pentru ca fac parte din acele femei cu un salariu de peste 500$ (am ramas la pragul impus de tine :)). Vreau sa spun ca am fost foarte revoltata de noua lege, cu plafonarea indemnizatiei de crestere a copilului si ma influenteaza foarte mult in decizia mea de a ramine sau nu acasa cu copilul o perioada mai lunga. Desi sint o femeie, hai sa zicem "de cariera" (nici mie nu prea imi place termenul), eu pun totusi mai presus familia si copilul care e pe cale de se naste , decit cariera. Din fericire nu sint pusa in situatia de a reveni repede la lucru ca sa-mi pot pastra job-ul. Lucrez la o firma serioasa, care respecta drepturile angajatilor, si imi pot permite sa ramin acasa 2 ani de zile fara a-mi periclita postul. dar daca pun la socoteala acea "minunata" indemnizatie de vreo 4 mil. lei, atunci nu-mi mai pot permite sa stau acasa atita timp... De fapt, cariera pe care mi-am cladit-o nu a fost pentru mine un scop in sine. Telul meu a fost sa ajung la un nivel de trai suficient de "decent" pentru a-mi putea creste copilul asa cu imi doresc. Iar acum vine legiuitorul si imi taie macaroana, face ca toate eforturile si sacrificiile mele de pina acum sa devinainutile : - ori ma intorc la lucru dupa vreo trei luni de la nastere (ca sa incep iar sa contribui la CAS dintr-un salariu "mare" si sa alimentez astfel bugetul de stat!), ceea ce inseamna ca nu imi cresc copilul asa cum mi-am dorit - ori ramin acasa cu copilul 2 ani, cu o indemnizatie derizorie, ceea ce insemna din nou ca nu imi cresc copilul asa cum mi-am dorit Ce sa aleg ??? Este oare drept sa fiu pusa in situatia sa aleg intre cele doua optiuni ??? 5. Ar mai fi multe de spus, dar le las pe data viitoare. Simona

[DARAEL]

Ce super: subiectul este de MARE ACTUALITATE cam in toata Europa, asa ca imi vine sa spun cu glas tare: “CINE POATE SA RASPUNDA, CASTIGAAAAAA…. !!!” Si, culmea umorului, asta nu este o gluma, caci sociologii germani, italieni, americani chiar, incearca din rasputeri sa dea raspunsul corect. DARAEL PS> Dincolo de aceste discutii, pertinente de altfel, se poate observa evident ca cei care vor, fac copii, indiferent de statutul economic, social ori de nivelul “realizarii profesionale” atins…

[piscot]

nu pot sa spun decat ca sunt de acord cu voi toti !!! am 30 de ani...inca nu am bebe. si nici nu stiu daca voi avea vreodata

[cataghe]

Eu trebuie sa vin cu niste "contraziceri": in primul rind trebuie sa va spun ca natalitatea e in maaare scadere, nu numai in scadere, si va spun asta de la fata locului, pentru ca lucrez in domeniu. Acum 4 ani, de exemplu, intr-o clinica universitara dintr-un centru mare aveam cite 10-12 nasteri pe 24 de ore, acuma daca sint 5-6 e bine! Si nu vreau sa va spun CINE naste, ca stiti si voi. In al doilea rind, nu sint de acord cu darael care zice ca cine vrea sa faca copii face oricum. Eu mi-as dori sa mai am un copil, dar cind stiu foarte bine ca abia il cresc pe cel pe care-l am, cred ca ar trebui sa fiu usor inconstienta sa mai fac unul! Cu ce, Doamne iarta-ma, sa-l cresc?!!!... Va doresc numai bine, Catalina. This is the first day of the rest of my life!

[AlexandruL]

Scäzutä ... comparativ cu ce ani ? Cä sthiu si io cä m-am näscut ca multzi altzii pe placu si doctrina lu nea nicu AlexandruL

[gabrielat]

De ce natalitatea este scazuta in Ro? Pai in primul rand din cauza nivelului de trai. Cine isi doreste un copil se gandeste in primul rand ce o sa-i poata oferi acelui copil. Bine, nu toti gandesc asa, dar majoritatea da. Ce poate fi mai rau decat sa nu-i poti oferi copilului tau ceea ce-si doreste! In al doilea rand femeile urmaresc sa-si faca o cariera mai intai si bine fac. Eu am avut baiatul la 31 de ani dupa ce m-am realizat cat de cat la serviciu, dupa ce mi-am aranjat apartamentul, dar cu toate astea tot am pierdut cate ceva la serviciu. Nu mai zic ca atunci cand am revenit la serviciu a trebuit sa stau un an cu salariul cu care am plecat in concediu de crestere a copilului, caci asa prevedea legea pe atunci. Deci iti trecea cheful de a mai avea copii. Dupa cum spuneam nici legislatia nu este de asa natura incat sa te incurajeze sa ai copii si ce viitor poate avea acel copil cand nimic nu se misca in tara asta. gabi

[ungureaa]

Buna, Eu cred ca din cauza marelui individualism nu mai are lumea copii. Aici in Canada nivelul de trai e mai bun ( cu toate ca avem 55% din salariu timp de un an, si nu salariu complet timp de doi ani ca in alte tari evoluate din Europa de est ) dar lumea e asa comoda si individualista incit se gindeste ca avind copii nu vor mai avea un mod de viata interesant, si nici posiblitati de cariera. Insa dupa parerea mea, a avea un copil e lucrul cel mai frumos care-l poate face cineva :) Adina si Gabriel

[Claudelu]

Buna burtici!!!!!!!!!!!! M-am gandit sa-mi dau si eu cu parerea in aceasta problema, dar am vazut multe mesaje care sunt pe aceiasi lungime de unda ca si mine: 1. e de vina nivelul scazut de trai.....saracia e unul dintre cele mai importante motive dar asta pentru cei care se gandesc la viitorul copiilor lor, pentru stim cu toate foarte bine ca sunt femei care fac copii si apoi ii lasa de izbeliste... 2. din egoism...spun asta pentru ca sunt femei care prefer sa-si traiasca viata singure, fara obligatii si fara sa depinda de ceva sau cineva... Asta este parerea mea... Pupici pe Claudia si de 24 saptamani

[tlaura]

Cred ca s-a spus totul! Pe scurt: din cauza nivelului de trai din tara, si a foarte putinului ajutor pe care guvernul il asigura pentru cresterea copiilor. Partea proasta e ca fac copii si inca multi, cine nu trebuie! Eu am doar un copil, si ma gandesc cu groaza ce viitor poate avea in Ro., pentru ca, dupa cum merg treburile, nu se intrevede nici o schimbare majora, in urmatorii 30 de ani. E un subiect trist, care nu incita la scris! Cu toata dragostea pentru voi toti Laura, mama lui Andrei.