Sari la conținut

Sari la conținut


- - - - -

Despre san


15 raspunsuri la acest subiect

#11
tinatache

tinatache

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 1.717 mesaje

Postat 12 martie 2003 - 00:00

Dyana, eu am fost operata ,acum multi ani, la san datorita unui nodul format pe motive hormonale. Pt ca nu l-am bagat in seama desi l-am simtit la mana, s-a marit si dupa ce a fost scos nu prea a mai ramas mare lucru din san. Sanul a crescut la loc aproape cat celalalt. Nodulul a fost localizat fix pe centru si il simti ca e tare la pipait. Insa in mare a fost greseala mea, eram la facultate, nu am avut cu cine ma sfatui si nici informatii nu prea aveam la vremea respectiva. Prietenul meu de atunci si sotul meu de acum mi-a tot spus saracul sa ma duc la dr. da' n-a avut cu cine discuta. Asta e, a trecut. Important e sa-ti faci echo si/sau mamografie 1 data pe an pana la varsta de 40 ani si apoi la 6 luni, in felul asta stai linistita. In rest, nu te mai controla si nu mai intra in panica, daca analizele au iesit bine nu ai absolut nici un motiv sa te ingrijorezi, un nodul nu scapa la nici una din astea 2 analize. Si o persoana draga mie a murit tot de cancer la sani, insa asta nu inseamna ca de-acuma tb sa tocim usile dr-lor si sa ne gandim ca daca am una, daca am cealalta. Bunicii mei dragi amandoi au murit de cancer, si tot asa. Dumnezeu sa-i ierte si sa ne dea intelepciunea de a de pastra drumul drept in viata. O alimentatie sanatoasa face mult mai bine decat pipaitul, grijile, gandurile... Am citit ca asiaticile au cea mai mica rata de aparitie a cancerului la san datorita alimentatiei sanatoase. Insa o data ce au ajuns in america, de ex., se incadreaza rapid in rata ridicata de acolo, tot datorita alimentatiei. Asta e doar o paranteza... In cocluzie, nu foloseste nimanui, cu atat mai putin tie, sa te chinui in felul asta, mergi regulat la controale si stai linistita, fiecare cu soarta lui si cu viata lui. Tu bucura-te ca esti sanatoasa si asteapta cu nerabdare ziua de maine, cand ai sa faci iar ceva bun pentru tine si pt. familia ta. Te-am pupat. pa.pa. Cristina[flo]

#12
Angela T.

Angela T.

    Nou venit

  • Membri
  • Punct
  • 51 mesaje

Postat 12 martie 2003 - 04:44

quote:
Originally posted by dana d
Am si eu o intrebare, si pe mine ma framanta ceva dar nu am indraznit sa deschid subiectul: Pentru gravidele din ultimul trimestru si pentru cele care au trecut prin experienta sarcinii: Cum se tansforma sanii in timpul sarcinii, cand apare secretia, apare fara sa faci nimic sau doar daca storci? Mie mi-au crescut sanii si s-au intarit doar in primele 2-3 luni, apoi au dat inapoi si nu m-au mai deranjat deloc. Sunt normal de moi si de mari ca inaintea sarcinii, singura deosebire este culoarea areolei mai inchisa. Nu am nici o secretie,decat daca "insist" mult. Inseamna asta ca nu voi avea lapte la fel ca la sarcina trecuta cand "productia de lapte pe cap de vaca furajata" a fost mult sub pretentii si sub capacitatea marisoara a sanilor (stiu ca marimea nu conteaza, am simtit-o pe pielea mea). Ce sa fac sa am mai mult lapte de data asta? Iertati-ma pentru indiscretii, indrazneste cineva sa ma ajute? Dana[gravi][?][:I]
Hai sa-ti spun cum a fost la mine: sanii s-au marit incepand cu luna a doua de sarcina, aureolele au devenit mari si maro. De pe la inceputul lunii a saptea a inceput sa curga cate putin colostru, dar numai dintr-un san, celalalt si-a luat revansa abia prin luna a noua :-) Parca spre sfarsitul sarcinii s-au facut si o idee mai moi. In ce priveste productia de lapte matern, eu am fost sfatuita sa beau cat mai multe lichide si sa mananc cat mai variat, asa ca zilnic beau cam 3 litri, deocamdata totul e ok d.p.d.v al cantitatii de laptic, macar de-ar papa bebe tot ! Numai ca el nu are rabdare mai mult de 4-5 min si nu pot nici eu sa-l fortez.

#13
Kerstin

Kerstin

    Nou venit

  • Membri
  • Punct
  • 92 mesaje

Postat 12 martie 2003 - 11:47

Definitia cancerului si a cancerului de san Termenul de cancer se refera la un grup de afectiuni caracterizate prin cresterea anormala si necontrolata a unor celule, care invadeaza tesuturile inconjuratoare si se pot imprastia (metastaza) la distanta de tesutul sau organul din care s-au format, pe cale sangvina, limfatica sau pe alte cai. Diferitele forme de cancer pot fi clasificate in functie de tipul celular implicat, de tesutul sau organul afectat. Un alt sinonim pentru cancer este acela de tumora maligna (deci tumorile canceroase sunt maligne). Dar nu toate tumorile inseamna cancer. O tumora necanceroasa este benigna, ea nu creste si nu se intinde, asa cum face cancerul. In general, tumorile benigne nu sunt un pericol pentru viata. Putine cancere, cum ar fi cancerul sangelui (leucemia sau hemopatiile maligne), nu formeaza tumori. Ce este cancerul mamar? Majoritatea cancerelor sunt numite dupa partea corpului pe care o afecteaza cand se declanseaza. Cancerul mamar se dezvolta in tesutul sanului. El apare atat la femei, cat si la barbati in tesutul mamar, dar cancerul sanului la barbati este mai rar. In interiorul sanului se gasesc glandele care, dupa ce o femeie a nascut, produc si elibereaza laptele. Glandele ce produc laptele se numesc lobuli, iar tuburile care le leaga de mamelon se numesc ducte. Sanul insusi este format din lobuli, ducte si tesut gras, limfatic si conjunctiv (de legatura). Limfa este un fluid clar care contine celule ale sistemului imunitar. Transportul limfei catre ganglionii limfatici, care au marimea unui bob de mazare, se realizeaza prin vasele limfatice. Majoritatea ganglionilor limfatici ai sanului sunt localizati in axila. Acestia sunt numiti ganglioni axilari. Cand celulele canceroase ajung in ganglionii limfatici, ele continua sa creasca si cauzeaza marirea acestor ganglioni. Daca celulele canceroase au atins acesti ganglioni, este foarte probabila imprastierea lor si in alte parti ale corpului. Exista mai multe tipuri de tumori ale sanului. Marea majoritate sunt benigne, ceea ce inseamna ca nu sunt canceroase. Aceste tumori (umflaturi) sunt deseori cauzate de modificari fibrochistice. Chisturile sunt pungi pline cu fluid. Termenul de "fibros" se refera la faptul ca acesta formeaza tesutul de legatura sau tesutul cicatrizat. Modificarile fibrochistice determina aparitia tumorilor si a durerii. Acestea sunt tumori benigne, deci tumori care apar in interiorul sânului, dar nu metastazeaza. Ele trebuie insa tratate chirurgical. Vor fi discutate in capitolul urmator. Pe de alta parte, cancerul mamar implica tumorile maligne. Sunt descrise mai multe tipuri histologice (in functie de tipul celular) de cancere. Leziunile benigne ale sanului Sanul are doua tipuri de tesuturi - glandular si stromal (de suport). Tesutul glandular include lobulii si ductele. In lactatie, celulele lobulilor produc laptele, care este transportat prin ducte (canale) catre mamelon. Tesutul stromal este alcatuit din tesut gras si fibroconjunctiv (ligamente care sustin sanul). Oricare dintre aceste structuri pot sa prezinte schimbari care sa determine aparitia de semne si simptome de boala. Cele doua mari grupuri de modificari ale sanului sunt tumorile benigne si cancerele sanului. Cele mai frecvente leziuni benigne ale sanului sunt modificarile fibrochistice, tumorile benigne ale sanului si inflamatiile sanului. Modificarile benigne ale sanului sunt foarte frecvente. Daca tesuturile sanului ar fi examinate sub microscop, aceste leziuni ar fi gasite la 9 din 10 femei. Spre deosebire de cancere, leziunile benigne nu ameninta viata, dar pot da o simptomatologie neplacuta, iar cateva dintre acestea se asociaza cu un risc tardiv de dezvoltare a cancerului. Aceste modificari produc tumori sau zone sensibile si dureroase pe care femeia le gaseste la autoexaminarea sanului sau medicul la examenul clinic al sanilor. Durerea, scurgerile anormale - altele decat laptele - la nivelul mameloanelor pot fi caracteristice modificarilor benigne. Unele leziuni pot sa nu produca simptomatologie si sa fie descoperite întâmplator la mamografie. Modificarile fibrochistice Acestea cuprind cele doua componente ale sânului - glandulara si stromala. In trecut erau denumite "boala fibrochistica". Deoarece aceste modificari afecteaza cel putin jumatate din toata populatia feminina, este mai corect sa fie denumite modificari, schimbari, decat boala. Afectiunile fibrochistice sunt comune femeilor tinere, dar ele pot aparea la orice varsta. Diagnosticul, pus pe baza simptomatologiei, distinge chisturi, tumefactii, arii de ingrosare, sensibilitate sau durere. Acestea devin mai accentuate premenstrual, fiind influentate hormonal. Cateodata aceste leziuni sunt in mod particular mai ferme, crescand posibilitatea de a ascunde un cancer. Microscopic, aceste modificari reflecta modul in care tesuturile sanului raspund lunar la modificarile hormonale, modificari care pot sa indice cresterea moderata sau rapida a riscului de a dezvolta un cancer. Modificarile descrise sunt: #61623; Fibroza - se refera la predominenta tesutului fibros, acelasi cu tesutul din ligamente si din tesutul cicatricial. Aria de fibroza are la palpare o consistenta ferma si dura. Fibroza nu are impact asupra riscului de cancer si nu necesita un tratament special. #61623; Chisturile sunt spatiile pline cu lichid, tapetate de celule glandulare. Acumularile crescute de lichid determina aparitia macrochisturilor. Ele pot cauza durere, iar la examenul clinic leziunea este rotunda, elastica, mobila, ultrasonografia confirmand existenta chistului. Inlaturarea fluidului prin aspiratie reduce durerea si tensiunea. Prezenta chisturilor nu creste riscul de cancer. #61623; Hiperplazia epiteliala (boala proliferativa a sanului) este o crestere a celulelor care tapeteaza ductele si lobulii. Cand hiperplazia afecteaza ductele este numita hiperplazie ductala, iar cand afecteaza lobulii, hiperplazie lobulara. In functie de examenul microscopic, hiperplazia este uzuala (fara atipii celulare) sau atipica. Hiperplazia uzuala creste foarte usor riscul pentru cancerul de san (1,5-2 ori - fata de riscul femeilor din intreaga populatie), in timp ce hiperplazia atipica indica o crestere moderata (4-5 ori). Aproximativ 10% (1 din 10) din femeile cu hiperplazie ductala atipica vor dezvolta un carcinom invaziv în 10 ani de la biopsie. Aproximativ 70% din biopsiile facute pentru conditii benigne nu contin elemente de hiperplazie; 26% au hiperplazie uzuala si numai 4% hiperplazie atipica. Examenul microscopic se face prin biopsie chirurgicala sau punctie aspirativa cu acul. Un diagnostic de hiperplazie si in mod particular de hiperplazie atipica necesita urmarirea atenta (examen clinic, mamografie) - mai frecventa decat cea recomandata in general. #61623; Adenoza - se refera la largirea lobulilor, care contin mai multe glande decat uzual. Daca mai multi lobuli se gasesc unul langa altul, aceasta colectie de lobuli cu adenoza poate fi suficient de mare pentru a fi simtita. Sunt mai multe denumiri pentru aceasta conditie de precancer ce includ agregate adenomatoase sau adenoza tumorala. Chiar daca este folosit cuvantul tumora, aceasta leziune este complet benigna. Adenoza scleroasa este o alta forma in care exista distorsiuni ale lobulilor prin tesut fibros. Calcificarile (depozitele de material mineral) pot sa apara in adenoza, in adenoza scleroasa, dar si in cancere. Biopsia aspirativa cu ac fin, dar mai ales cea efectuata pe cale chirurgicala sunt necesare. Adenoza creste riscul pentru cancer de 1,5-2 ori. Tratamentul Desi s-au obtinut rezultate considerabile in recunoasterea diferitelor tipuri de modificari fibrochistice care pot creste riscul pentru cancer, nu s-au facut progrese in intelegerea motivelor pentru care unele dintre aceste conditii produc simptome la anumite femei si nici in tratamentul acestei simptomatologii. Astfel, sunt paciente la care durerea cedeaza dupa aspiratia chistului sau dupa ingestia de cafeina si metilxantina, ce se gasesc in cafea, ceai, ciocolata si unele bauturi nealcoolizate, fapt nedovedit stiintific. Tinand cont de modificarile hormonale, unii medici mai recomanda scaderea consumului de sare, diuretice sau cresterea consumului de vitamine, dar acestea nu aduc rezultate pozitive certe. Tratamentul cu hormoni steroizi (de exemplu contraceptive) de asemenea nu aduce un beneficiu net. Doar doua medicamente administrate sub prescriptie medicala - bromocriptina si danazol - sunt recomandabile pentru femeile cu simptomatologie severa, dar ele pot afecta metabolismul hormonal si au efecte adverse serioase. Fibroadenomul este o tumora benigna care se dezvolta din tesut glandular si stromal. Este foarte frecventa la femeia tanara (20-30 de ani), insa poate aparea la orice varsta. Unele fibroadenoame sunt de dimensiuni mici, dar altele pot avea dimensiuni mari - cu tendinta la rotunjire - si sunt bine delimitate. Pot fi unice sau multiple si foarte usor diagnosticat mamografic sau prin biopsie. Majoritatea medicilor recomanda inlaturarea lor chirurgicala. Cateodata este posibil ca unul sau mai multe fibroadenoame sa creasca dupa inlaturarea chirurgicala a altora. Tumora Phyllodes este un tip mai rar, care se dezvolta, la fel ca fibroadenomul, din tesut stromal si glandular, diferenta dintre ea si fibroadenom rezultand din cresterea accelerata a partii fibroconjunctive, celulele care formeaza acest tesut putand avea aspecte anormale microscopic. In functie de aspectul acestor celule, ele pot fi benigne, maligne sau cu potential de malignizare. Tumora benigna se trateaza cu succes chirurgical, prin inlaturarea ei impreuna cu tesut sanatos de 2 cm de jur imprejur. Tumora maligna se trateaza tot chirurgical, dar cu verificarea marginilor sau prin mamectomie, daca este necesar. Aceste tumori maligne nu raspund la tratamentul hormonal, dar raspund la chimio si radioterapie. Papilomul intraductal este determinat de cresterea tesutului glandular, dar si fibrovascular (fibros si al vaselor sangvine). Papiloamele sunt caracterizate prin ducte foarte largi in apropierea mamelonului, ceea ce determina secretii sangvinolente la nivelul mamelonului. Ele se pot afla si la distanta de mamelon, in ductele mici, dar insotite de hiperplazie epiteliala. Tratamentul este chirurgical - inlaturarea papilomului si a segmentului unde se afla situat. Tumora cu celule granulare apare rar in san si mai frecvent pe piele si in gura. In majoritatea cazurilor leziunea este benigna, de consistenta dura si dimensiuni de 1-2 cm. Fermitatea ridica suspiciunea de cancer, dar biopsia sau punctia poate sa faca distinctia. Aceasta leziune se trateaza chirurgical prin inlaturarea leziunii impreuna cu margini cu structura normala, verificate histologic, din tesut sanatos, iar tratamentul este curativ si fara risc pentru cancerul de san. Necroza grasa apare atunci cand tesutul gras al sanului sufera modificari datorita unor injurii - de exemplu interventie chirurgicala sau radioterapie. Leziunea devine ferma si, deoarece cancerul de san este ferm, aceasta nu poate fi diferentiata clinic de cancer. In acest caz, numai biopsia sau excizia chirurgicala pun diagnosticul. Mastitele sunt infectii care afecteaza in general sanul femeii care alapteaza. Infectia bacteriana se face de la nivelul pielii, determinand atractia celulelor inflamatorii. Celulele inflamatorii elibereaza substante care lupta impotriva infectiei. Acestea dau sanului un aspect edematiat (umflat), rosu. Sanul este dureros si cald. Mastita se trateaza cu antibiotice. Anumite cazuri de mastite sunt insotite de abcese care trebuie tratate chirurgical. Ectazia ductala este conditia comuna care tinde sa afecteze femeile in deceniul al patrulea si al cincilea de viata. Cel mai comun simptom este scurgerea verde sau gri, anormala, la nivelul mamelonului, care devine dureros si rosu. Cateodata tesuturile inconjuratoare ductelor capata un aspect dur, ceea ce duce la confuzii cu cancerul. Aceste conditii pot disparea cu tratament antibiotic, iar daca simptomatologia persista, este necesara indepartatea chirurgicala. Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei, la noi in tara fiind pentru ambele sexe pe locul doi dupa cancerul bronhopulmonar in ceea ce priveste incidenta, iar in ceea ce priveste mortalitatea prin cancer pe locul trei, dupa cancerul bronhopulmonar si gastric pentru ambele sexe si pe primul loc pentru mortalitatea prin cancer la femei. Se poate spune ca aproximativ 1 femeie din 9 va dezvolta un cancer mamar pe parcursul vietii. In SUA, ACS (American Cancer Society) arata ca in anul 2000 aproximativ 183 000 de femei se vor imbolnavi de cancer de san invaziv si alte 41 000 vor deceda de aceasta boala. In Uniunea Europeana, 250 000 de femei vor fi diagnosticate anual cu cancer de san. Din nefericire, in tara noastra, peste 60% din pacientele diag-nosticate cu cancer de san sunt in stadii avansate, III si IV, sansele lor de supravietuire fiind scazute, iar costul tratamentului, ridicat. Un procent foarte mic din numarul pacientilor diagnosticati, tratatati si decedati cu acest diagnostic este reprezentat de barbati. Kerstin

#14
dyana

dyana

    Membru incepator

  • Membri
  • PunctPunct
  • 192 mesaje

Postat 12 martie 2003 - 12:43

Dragele mele Cristina si Kerstin, va multumesc si voua pentru informatii si sprijin. Am recunoscut sincer in fata voastra, cu riscul de a ma face de ras, ca la baza este si o depresie, atunci cand o ai, nu mai exista logica si te pierzi... Dar voi ati reusit sa ma si lamuriti cum e cu sanii si am simtit ca sunt mai putin singura. Datorita voua, acum ma simt mai bine. De-abia astept sa ajung acasa, la familie si la colegii mei de la servici. Nu voi renunta sa scriu pe acest forum , pentru ca sunteti niste fete minunate si cand voi fi pe cale sa am un copil, visez sa scriu aici si sa va impartasesc si eu bucuria... Va pup si va iubesc,

#15
Kerstin

Kerstin

    Nou venit

  • Membri
  • Punct
  • 92 mesaje

Postat 12 martie 2003 - 13:27

Draga Dyana, Ma bucur ca te-am putut lamuri in aceasta problema destul de spinoasa cu care se confrunta o multime de femei! Numai bine![;)]

#16
dyana

dyana

    Membru incepator

  • Membri
  • PunctPunct
  • 192 mesaje

Postat 12 martie 2003 - 13:36

Fetelor, pentru bebelusii vostri, va dau si eu un site: reclama mascata Cu drag,


Intrebari Panica

  • Cezariana sau naștere naturala?

    Rebecca Maria
    - iul 12 2020 08:10

  • Pestele

    angelica90
    - iul 12 2020 07:45

  • b.roxa2
    - iul 11 2020 23:38

  • Comportament copil

    Eugenya1
    - iul 11 2020 05:33

  • Cezariana

    AlinaG20
    - iul 10 2020 19:51

Grupuri

  • Mamici de Martie 2021 (Ghiocei de Martie)

    Anda08
    - iun 16 2020 09:54

  • Mamici de Februarie 2021 (Bulgarasi de Februarie 2021)

    Anda08
    - mai 20 2020 08:33

  • Mamici de Ianuarie 2021 (Fulguleti de Ianuarie)

    Anda08
    - apr 13 2020 09:42

  • Mamici de Decembrie 2020 (Minuni de 2020)

    Anda08
    - mar 03 2020 12:24

  • Mamici de Noiembrie 2020 (Brumarei de Noiembrie 2020)

    Anda08
    - feb 11 2020 11:55

Bloguri

  • Ce conteaza cu adevarat atunci cand iti cumperi trotineta electrica?

    - Ieri, 17:58

  • Bătăile inimii bebelusului

    - Ieri, 12:23

  • Cadouri pentru bebe

    - Ieri, 11:20

  • Veste neasteptata

    - Ieri, 10:58

  • Prima ecografie

    - Ieri, 09:18

Retete

  • Pancakes cu cereale Cheerios Ovaz

    - iun 11 2020 23:19

  • briose cu fructe de padure si Nestlé Cheerios

    - iun 03 2020 09:33

  • Tarta de prune si miere

    - aug 20 2019 13:37

  • Salata de capsuni

    - iul 03 2019 13:02

  • Clatite sau pancakes cu nuca de cocos si fructe

    - mar 29 2019 13:13