46 raspunsuri la acest subiect

[lavi02]

Si mie mi-e frica. Probabil gasim pe nea google.

 

Oricum speranta asta e asa, o medie.

[Fleurdelise]

Problema nu e sa nasti si sa ingrijesti un bebelus la 40+ cand esti inca tanara si plina de energie. Problema e sa faci fata unui adolescent la 50+ (cand poti avea probleme si cu propria menopauza) si sa intretii un student la 60+ cand deja esti pensionara.

 

Mai ales daca + asta inseamna peste +5 sau mai mult.

Asa cum s-a mai mentionat aici, problemele astea sunt specific societatii romanesti, cred eu.

Da, si pe aici, prin "vestul salbatic" ne uzam nervii, cum nu.

Dar mentalitatea e alta.

 

Pentru probleme de genul "cu ce intretin copilul la studii", exista un evantai de solutii:

 

1. asigurari de studii pt copil, nu stiu exact termenul. Eu platesc o suma fixa lunar (o prima de asigurare, daca vreti) iar copilul meu, cand va incepe studiile colegiale (forma de invatamant premergatoare facultatii) va beneficia de plata a x ani de studiu (sigur, in functie de cat platesc eu si de profiturile societatii) plus o bursa=banii lui de buzunar ( o suma insuficienta pt a se intretine singur 100%, dar neneglijabila).

Daca nu va studia copilul (alegerea lui...) mi se returneaza banii.

 

2. credit + bursa acordat direct tanarului care incepe studiile si se intretine singur sau aproape singur (suma difera in functie de veniturile parintilor). Acest credit are dobanda f mica iar bursa e nerambursabila. Este un program guvernamental. Deci, chiar un tanar "singur pe lume" se poate descurca sa studieze, daca vrea.

 

3. Asigurare de viata al carei beneficiar e copilul. Am si din asta.

 

Si sunt sigura ca mai exista si alte solutii, diferite probabil de la tara la tara. Punctele 1 si 2 sunt specifice provinciei Quebec.

 

In rest, totul e relativ, cum bine s-a punctat.

Eu daca mi-am asumat sa fac un copil la 42, mi-am asumat si bebelusia, si copilaria si pre-adolescenta si adolescenta lui. Si maturitatea lui, daca imi va permite Cel de Sus sa o apuc.

Precizez ca nu am pe nimeni care sa ma ajute, cu exceptia tatalui copilului, dar oricum eu sunt baza.

 

Sper sincer ca si in Romania sa se renunte in timp la etichetele legate de varsta. Poate mai multe femei isi vor vedea cu ochii visul de a avea macar un copil al lor, fara sa li se spuna ca ar trebui sa fie bunici la varsta lor, ca "le-a plecat trenul din gara", ca "toate la timpul lor", etc.

[maria0408]

Din pacate nu toate putem sa ne incadram in ceea ce societatea noastra considera ca e ideal in privinta varstei la care putem avea copii, dar din pacate o asemenea decizie e influentata de o serie de factori, fie de studiii si cariera, fie de situatia materiala, fie de partener sau mai grav de probleme de sanatate. Da, si mie mi-ar fi placut sa am copii pana in 30 de ani, fiindca ador copii, dar soarta a decis altceva pentru mine. Si chiar daca am avut primul copil la 34 de ani si al doilea la 38 de ani ma simt tanara alaturi de ei. Si nu , nu imi fac probeleme ca varsta imi va influenta relatia cu ei, intineresc alaturi de copii. Si sunt de acord cu Fleur - exista multe posibilitati sa le asiguri, macar financiar viitorul.

[andacos]

Si chiar daca am avut primul copil la 34 de ani si al doilea la 38 de ani ma simt tanara alaturi de ei. Si nu , nu imi fac probeleme ca varsta imi va influenta relatia cu ei, intineresc alaturi de copii.

Pai tu esti in floarea virstei femeie ,nu-tzi intzeleg amaraciunea si mai ales incadrarea la subiectul asta.Adica nu intzeleg de ce te-ai dat pe tine ca exemplu...in afara faptului ca te consideri batrina(tu te consideri batrina,nu altzii)nu gasesc alt scop al interventziei tale!

 

Cred ca e o visrta ideala(asta a ta)de a avea copii.

 

Dana

Editat de andacos, 26 iunie 2013 - 19:37 .

[michelle-usa]

off topic, nu ma pot abtine, redactor...ma innebunesti cu furnica aia de la semnatura...m-ai facut de am dat cu degetul pe screen crezind ca , chiar e o furnica

[andacos]

off topic, nu ma pot abtine, redactor...ma innebunesti cu furnica aia de la semnatura...m-ai facut de am dat cu degetul pe screen crezind ca , chiar e o furnica

Daaa...si mie mi s-a intimplat!!!!

 

Dana

[Madanic]

Singura ingrijorare pentru mine ar fii riscul asupra sanatatii micutului. Cateva secole in urma femeia nastea copii atat timp cat era fertila, nu conta ca era la 15 sau la 50. Nu exista contraceptie, si nu exista nici perceptia ca un copil nascut la varsta mai coapta are risc mai mare sa fie bolnav. Intre timp s-a dovedit medical ca materialul genetic se deterioreaza cu varsta si odata cu asta mamele au capatat frica. 

Mama a nascut la 35 de ani al treilea copil si plangea ca ce zice lumea de "sa faci copil la varsta mea". Dar nu si-a pus nici un moment problema ca copilul sa aiba probleme, nu tu analize genetice, nu tu ecografii. La 40 de saptamani vecina (sotie de medic) i-a zis sa se duca sa nasca ca-i putrezeste copilul in burta, dar pana atunci nu s-a agitat de loc.

Eu la 32 de ani am nascut baietelul, si toata sarcina am fost intoarsa pe toate partile. Testata pentru fibromiolgya, anomalii genetice, dublu test, triplu test cu emotii le de rigoare desi i-am zis medicului ca nu cred ca vor face diferenta testele in decizia de a pastra copilul. 

Peste 40 presiunea creste, riscurile sunt mai mari si implicit curajul mamei scade (cel putin al meu ar scadea).

 

Ma gandesc totusi ca o mama isi doreste mai presus de toate ca copilul ei sa fie sanatos. De aceea poate ca ar fii mai bine sa facem copii mai devreme cand materialul genetic e mai bun, chiar daca uneori este mai greu material vorbind. 

Nu condamn femeile care din probleme de infertilitate au ajuns sa-si aduca pe lume copii la varste mai inaintate, acolo nu statea in puterea lor sa schimbe lucrurile. La fel cum nu condamn o femeie care ramane insarcinata accidental la 40+ si decide pastrarea copilului.

Fiecare femeie isi ia deciziile proprii, nimeni nu stie cei mai bine pentru tine. O sa incerc sa-i dau toate informatiile copiilor mei, ca sa poata lua decizia cea mai buna pentru ei.