58 raspunsuri la acest subiect

[dianama]

Azi sunt analfabeta....tastiera saraca....scuze

[BellaDonna]

Ramonika,
cu stresul sau anxietatea nui de jucat deja iti controleaza viata, si eu la fel din copilarie am pornit din cauza tatalui alcolic, sa reflectat mai tarziu in viata mea prin stari de stres si anxietate,
sedintele de terapie si la psiholog ajuta dar trebuie sa mergi foarte mult, are dreptate Dorsilia daca vrei ceva care sa te ajutee mai repede probabil tratament pt anxietate doctor de familie sau doctor psihiatru

ce poti face tu sa cauti sa faci exerciti de meditatie si ex. de respirarie sa inveti sa te relaxezi , cand vezi ca te streseaza ceva respiri adanc si gata trece
trebuie sa lucrezi mult sa vezi ce merge nu lasa sa se agraveze

mamica lui Ana Maria


Nihil Sine Deo!

[ellej]

Citat:

citat din mesajul lui Eleni Uitam sa iti zic ceva tristo-amuzant. Nu vreau sa editez, mai scriu un mesaj. Dupa ce mama s-a stins, am pastrat numarul ei de telefon in memorie cu acelasi nume: Mama. Telefonul este insa la tata, care dupa cum am mai zis are niste iesire bahice frecvente si nu prea stie cum e cu realitatea. Si s-a apucat sa ma sune intr-o noapte, era 4 dimineata ceasul. Eu sunt din cei care isi tin telefonul langa pat (tot de cand cu mama am ramas cu reflexul asta)… si am intins mana nauca si cand m-am uitat la telefon… scria Mama. Imagineaza-ti 2 secunde in care am ramas paralizata de groaza, stiind ca mama murise de peste un an si totusi ma suna. Acum rad, atunci mi s-a parut ca un film din ala de groaza. Am raspuns si era tata, care avea o problema grava ca nu-i mergea cablul si ma suna sa ma informeze… habar nu avea cat e ceasul, era iarna, e intuneric mereu. Elena & Maria Bucuria

Off topic: si eu dupa ce a murit mama (tot cancer) mi-am schimbat soneria la telefon (n-o mai suportam; imi amintea de spital si perfuzii si masca de oxigen) dar am pastrat numarul ei de mobil cu numele "Mama". Si uneori, cand ma suna tata de pe numarul ei, am senzatia despre care spui si tu; pentru cateva secunde ma gandesc daca mai traieste sau nu.

[Ramonika]

Dorsilia- daca poti, da, as dori pe priva o explicatie mai pe larg. recunosc ca m-ai cam luat prin surprindere. daca la psiholog m-as mai fi gandit si eu, la psihiatru nu, sincer sa-ti spun.

Bella - spui "cand vezi ca te streseaza ceva respiri adanc si gata trece"... ce bine ar fi sa fie asa simplu. nu ma indoiesc ca se poate obtine asa ceva, insa probabil dupa indelungi exercitii, pe care nu stiu daca am vointa/rabdarea sa le fac.

ela - si ce e de facut? tu te-ai consolat cu ideea ca asta esti si n-ai ce face?

[Dorsilia]

hello, as da si aici explicatii mai pe larg, insa cata vreme oamenii, unii dintre ei, inca asociaza mersul la psihiatru si luarea unor medicamente cu lobotomizarea, cu nebunia, nu vad sensul...Aceasta rigiditate mi-e destul de greu sa o inteleg; am cunostinte care refuza sa mearga la dr sa-si trateze problemele interne datorita unor convingeri religioase. Nu-si duc nici copiii la medic tot datorita acelorasi principii religioase. Eu respect credintele si principiile tuturor si nu ma arunc sa judec viziunile celor din jur, insa imi spun opinia proprie daca cred ca pot fi de folos sau ca poate ajuta cuiva. In cazul celor care din convingeri religioase renunta la oportunitatea de a se consulta si implicit de a se trata alopat, cand este cazul, mi se pare extrem de riscant si impotriva firii. Dumnezeu a lasat oamenilor posibilitatea de a alege, a permis evolutia pana la acest stadiu a medicinii, ca sa ce? ca noi sa intoarcem spatele si sa asteptam sa ne treaca de la sine, chiar si cand suferim de ceva vreme, caci nu toate trec precum guturaiul ? si sa alegem in locul posibilei tamaduiri suferinta prelungita a noastra si a celor din jurul nostru? Dumnezeu nu vrea ca noi sa suferim nici fizic, nici psihic. Dumnezeu nu vrea sa-i chinuim pe cei ce ne indragesc. Eu asa vad lucrurile.
In cazul de fata insa nu e vb de implicatii religioase presupun.

Mi se pare, daca vreti, la modul extrem, si un act de egoism din partea unei persoane care sufera de depresie de mult timp, poate din copilarie....cine stie... Micile reveniri si recaderi se succeda totusi, dezechilibrandu-i si pe cei dragi ce asista activ. Nu pledez pt medicatie cand nu este cazul, aici in cazul de fata mi se parea indicata opinia unui psihiatru. Ramonika, poate s=o ia si indirect, poate incerca ce doreste: naturisme, meditatie, sport, automotivare, psihoterapie, si ce ati mai indicat voi pe aici, care e ok, pana la un anumit nivel, dar dupa, nu mai functioneaza....

Evaluarea psihiatrica e la fel ca orice evaluare medicala, mergi, spui ce te doare, ce nu te doare, cum te simti, si medicul decide daca ai nevoie de ceva sau nu. Daca medicul nu considera necesar sa-si dea ceva, nu-ti da, iti spune direct, nu pe ocolite. Asa e logic. Un medic ok asa procedeaza si eu, multumesc lui D-zeu, am avut ocazia sa cunosc astfel de medici, care evalueaza, analizeaza, atat copiii cat si adultii, nu dau tratament cand nu e cazul si nici nu ezita sa-l dea pe cel potrivit cand starea de sanatate o cere.

o zi buna!

Ramonika, o sa-ti scriu un mesaj privat in aceasta dupa amiaza.

[andacos]

Dorsilia,pasii sunt urmatorii:psiholog si apoi psihiatru.

Ceea ce a socat in cazul mesajului tau este trimiterea direct la psihiatru si tratament medicamentos!

Repet pasii sunt :psiholog si abia apoi daca acesta considera necesar,urmeaza psihiatru.

Mai departe partea cu religia si tratamentele ...nu ma bag,ca nu fac obiectul discutziei d efatza.

Ramonika,deci daca vrei sa apelezi la specialisti(desi eu itzi repet,incearca sa gasesti sursa stressului si s-o inlaturi daca este posibil)intii mergi la psiholog.


Dana

[ela_04]

Citat:

ela - si ce e de facut? tu te-ai consolat cu ideea ca asta esti si n-ai ce face?

Depinde de firea fiecaruia...eu de consolat nu prea ma consolez cu nimic. Asa e firea mea si asa am fost mereu. nimic nu e imposibil...e doar o lupta mai grea. si cu cat e mai greu cu atat rezultatul aduce satisfactii mai mari, cand tragi linie.
Eu personal incer acum sa stau cat mai departe de calculator...de tot ce creaza dependenta, si te baga intr-o stare de melancolie in care iti vine mai usor sa rezolvi problemele altora decat pe ale tale
Desi cu teoria stau bine...practica ma cam omoara si pe mine. mai dau rateuri dar e o chestie de vointa...
Acum asta e noua abordare imi tot spun chestia asta, pana, sper, ca am sa si o aplic.
Rau e la mine ca sunt acasa toata ziua si cu 2 copii mici...abia astept sa se incalzeasca putin..
o zi minunata fetelor... fara stres!

Mami de: baietel & fetita

[Eleni]

Citat:

citat din mesajul lui Dorsilia hello, as da si aici explicatii mai pe larg, insa cata vreme oamenii, unii dintre ei, inca asociaza mersul la psihiatru si luarea unor medicamente cu lobotomizarea, cu nebunia, nu vad sensul...Aceasta rigiditate mi-e destul de greu sa o inteleg; am cunostinte care refuza sa mearga la dr sa-si trateze problemele interne datorita unor convingeri religioase.

Am asteptat raspunsul tau. Multumesc.
Lobotomizarea era extremismul amuzant... pentru ca tu ai sarit direct cu pastile. Poate am eu un simt al umorului prea la limita.
Am incheiat off topicul, nu vreau sa crezi ca te pandesc.
Weekend fain tuturor.

Elena & Maria Bucuria

[Dorsilia]

ai dreptate, daca nu poate singura sa elimine sursa stresului si nu reuseste sa se descurce cu tehnicile la indemana oricui ce le poate incerca la el acasa, atunci ar putea apela si la psiholog....cine stie, poate-poate, desi ma indoiesc

ce m-a facut sa o indrum spre psihiatru a fost postarea ei initiala si titlul. Daca am citit prea mult printre randuri, imi asum.

totusi, nu vad de ce psihiatrul e un bau-bau, un fel de chirurg de ultim resort...La psihiatru merg si cei ce au nevoie de evaluare pt scoala de soferi, merg profesorii si altii care necesita evaluari regulate, e o prejudecata sa te feresti asa ca de cine stie cine ...
Va imaginati cumva ca psihiatrul scoate rapid parafa, iti scrie instant un prozac si gata, te-a executat ? de-acolo-ncolo esti lobotomizat, t

[Dorsilia]

ai dreptate, daca nu poate singura sa elimine sursa stresului si nu reuseste sa se descurce cu tehnicile la indemana oricui ce le poate incerca la el acasa, atunci ar putea apela si la psiholog....cine stie, poate-poate, desi ma indoiesc

ce m-a facut sa o indrum spre psihiatru a fost postarea ei initiala si titlul. Daca am citit prea mult printre randuri, imi asum.

totusi, nu vad de ce psihiatrul e un bau-bau, un fel de chirurg de ultim resort...La psihiatru merg si cei ce au nevoie de evaluare pt scoala de soferi, merg profesorii si altii care necesita evaluari regulate, e o prejudecata sa te feresti asa ca de cine stie cine ...
Va imaginati cumva ca psihiatrul scoate rapid parafa, iti scrie instant un prozac sau mai stiu eu ce si gata, te-a executat ? de-acolo-ncolo esti lobotomizat, tarat, defect, handicapat, incapacitat?