Asha au inceput sa apara buburuzele noastre:Cap 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14,15,16, 17,18,19,20,21,22,23
Kopilas,Pity,Elena,Dani,Alexa,Ank,Piscot,Tusferi!
Deschis de
mart_apr2013
, mar 24 2013 16:25
203 raspunsuri la acest subiect
#1
Postat 24 martie 2013 - 16:25
Asha au inceput sa apara buburuzele noastre:Cap 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14,15,16, 17,18,19,20,21,22,23
#2
Postat 24 martie 2013 - 16:58
Buna feletor si sa dea Dumnezeu sa avem un capitol plin de vesti muninate si bebei minunati.
Multumesc mult pt detaliile legate de cezariana .
Nu e deloc prea tarziu, ca mai am 9 zile pana nasc
37+ Anna Patricia
http://bazar.desprec...N-CHITARA-CANTO
Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.
PCOS, Tiroidita Autoimuna Hashimoto, MTHFR C677T si A1298C heterozigote. Tratament cu Clexane 0.4, Elevit, Tardyferon, Euthyrox 100 zilnic
Multumesc mult pt detaliile legate de cezariana .
Nu e deloc prea tarziu, ca mai am 9 zile pana nasc
37+ Anna Patricia
http://bazar.desprec...N-CHITARA-CANTO
Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.
PCOS, Tiroidita Autoimuna Hashimoto, MTHFR C677T si A1298C heterozigote. Tratament cu Clexane 0.4, Elevit, Tardyferon, Euthyrox 100 zilnic
#3
Postat 25 martie 2013 - 00:11
Arianna,imi este dor de casa si constient nu numai subconstientul lucreaza pentru mine. Problema este ca in fata baiatului chiar sustin ca nu-mi este dor deloc,ca trebuie sa fim tari si ca trebuie sa ne realizam visul,visul de a ne stabili definiv aici si de a obtine cetatenia dar....dar in mine se rupe sufletul,nu-mi pot explica de ce,stiu ca in Romania este asa cum este si din pacate nu se va schimba nimic prea curand dar,din nou dar cred ca am inceput sa-mi iubesc tara cu adevarat abia dupa ce am plecat definit.Am fost plecata de multe ori cu lunile dar erau doar vacante si nu eram afectata deloc. Ehhh,desigur si hormonii accentueaza starile mele de melancolie accentuata,de exemplu,acum vreo doua saptamani am vazut un film cu Medeea Marinescu in rol principal,era vorba despre o romanca amarata care a plecat in Franta initial sa se casatoreasca si care a trecut prin tot felul de greutati si in plus a trebuit sa-si lase fetita in Romania,offfff,ce am mai plans,filmul era asa de apropiat de real....nu am putut sa nu ma gandesc la miile de mame care isi lasa copii singuri in speranta unei vieti mai bune,iar dupa cum se stie multi din acesti copii se pierd pe drumul vietii sau chiar mai grav unii se sinucid de dorul mamelor....
Nu-mi vine sa cred,chiar mai avem foarte putin si ne vom vedea si noi mai implinite,fericite si poate mai putin melancolice.(cred ca nu vom mai avea timp de asta)
Octavian 09/12/1995
Sarah 35+
Nu-mi vine sa cred,chiar mai avem foarte putin si ne vom vedea si noi mai implinite,fericite si poate mai putin melancolice.(cred ca nu vom mai avea timp de asta)
Octavian 09/12/1995
Sarah 35+
#4
Postat 25 martie 2013 - 05:24
Gggggrrrrrrrr....a treia oara cand scriu mesajul asta .....catre operatorii DC.....faceti si voi aplicatia un pic mai user friendly cu noile gadgeturi ...ipad...iphone...
Sa revenim....cu semnarea de condica....bebe Damian s-a nascut pe data de 12 Martie la ora 2.06 , 3.2kg si 51 cm.
Povestea pe scurt este asa....contractiile au inceput pe data de 11 martie la 4 dimineata si au fost mai mult decat suportabile pana pe la 6 seara cand mi s-a rupt apa. In tot acest timp am stat acasa cu sotul meu ( fara de care nu as fii putut face fata) . In momentul in care mi s-a rupt apa contractiile au devenit mult mai dese si mai puternice dar am reusit sa rezist pana pe la 9 seara cand am dat telefon la spital sa-mi anunt venirea . Odata ajunsa la spital specialista mea m-a controlat si a zis dilatatie 7....super! Moasele s-a lipit de patul meu si nu ma slabeau din ochi...nu am fost si gura in camera nici macat o clipa si nu mi-a lipsit nimik. Imi incalzeau prosoapele si mi le puneau ba pe burta , ba pe spate , ba intre picioare...imi aduceau apa....desi toate astea putea sa le faca si sotul meu ca era langa mine...dar asa merg lucrurile aici. Si sa nu credeti ca am dat ceva cuiva....spaga nu e acceptata in noua zeelanda.asa fac cu toata lumea.
Si dai si lupta cu contractiile pana pe la 12 noaptea cand am cerut epidurala...la 9 cm dilatatie......ei...acu o sa ziceti ca de ce am mai cerut-o cand mai aveam asa putin.....ei bine...lucruile incepusera sa se precipite si sa se cam ingoase gluma si nu mai aveam nici un moment de respiro. Si sincer vroiam sa ma bucur de momentele alea frumoase cand iese puiu.
Bun...zis si facut...n mai putin de 5 min aveam epidurala bagata si asteptam sa-si faca efectul numai ca.....surpriza....ca nu a functionat decat pe partea stanga a corpului....partea dreapta a ramas neanesteziata......( nu panicati...cazurile sunt rare ) asa ca...a trebuit sa continuam cu juma amortita si juma ne amortita.
A venit si timpul sa imping si am impins cam o ora in continuu aproape insa fara succes ca bebe nu se misca mai deloc. Doctorita a zis ca avea ceva deaface cu muschii fesieri care la mine sunt.....nu stiu cum...oricum...doctorita si-a dat seama ca eu nu am sa pot impinge copilul afara de una singura asa ca mi-a explicat ca trebuie folosit forcepsul si ca o sa fie scurta interventia si ca totul o sa fie ok. Drept care...a bagat forcepsul...am impins/ ea a tras pe trei contractii lungi...mi-a facut epiziotomie si uite asa intr-un minut a aparut minunea noastra mica Damian. L-au pus pe burta mea si tat a taiat cordonul si apoi ne-au lasat inolata noastra sa ne iubim si gangurim noi trei acolo pret de o ora.
In jurul meu era o forfota de neimaginat....doctorita brodea la epiziotomia mea...moasele se ocupau de placenta...dar eu eram pe dinafara cu totul.
Cam dupa o ora bebe a fost cantarit si masurat si testat, apoi l-au infasurat si l-au pasat la tati in brate iar eu ajutata de moase am facut un dus binevenit si apoi ne-am mutat la maternitate.
Am stat in maternitate privata 3 zile pe banii guvernului...puteam sa stau mai mult dar nu am considerat necesar. In tot acest timp bebe a stat numai cu mine in camera exceptiefacand momentul cand le-am rugat eu pe moase sa-l ia la ele si sa-l tina un pic ca sa pot dormii si eu un piculet.sa le dea dumnezeu sanatate la femile alea ca sunt niste profesioniste si niste ingeri asa ca m-au ajutat sa ma mulg si au luat bebe cu ele si am apucat sa dorm si eu 5 ore!!
Acum suntem acasa...laptic avem suficient..trebuie doar sa invatam sa nu mai inghitim cu noduri si sa trecem peste colici si gaze. Acum, la doua saptamani, incepe o oarecare stabilitate...dormim doua ore...mancam o ora jumate ...si..de la capat.inca ne adaptam.
Gata ca m-am intins prea mult...toate cele bune la toata lumea, bebei sanatosi si voiosi si nasteri usoare!
No trees were killed in the sending of this message. However a large number
of electrons were terribly inconvenienced.
Sa revenim....cu semnarea de condica....bebe Damian s-a nascut pe data de 12 Martie la ora 2.06 , 3.2kg si 51 cm.
Povestea pe scurt este asa....contractiile au inceput pe data de 11 martie la 4 dimineata si au fost mai mult decat suportabile pana pe la 6 seara cand mi s-a rupt apa. In tot acest timp am stat acasa cu sotul meu ( fara de care nu as fii putut face fata) . In momentul in care mi s-a rupt apa contractiile au devenit mult mai dese si mai puternice dar am reusit sa rezist pana pe la 9 seara cand am dat telefon la spital sa-mi anunt venirea . Odata ajunsa la spital specialista mea m-a controlat si a zis dilatatie 7....super! Moasele s-a lipit de patul meu si nu ma slabeau din ochi...nu am fost si gura in camera nici macat o clipa si nu mi-a lipsit nimik. Imi incalzeau prosoapele si mi le puneau ba pe burta , ba pe spate , ba intre picioare...imi aduceau apa....desi toate astea putea sa le faca si sotul meu ca era langa mine...dar asa merg lucrurile aici. Si sa nu credeti ca am dat ceva cuiva....spaga nu e acceptata in noua zeelanda.asa fac cu toata lumea.
Si dai si lupta cu contractiile pana pe la 12 noaptea cand am cerut epidurala...la 9 cm dilatatie......ei...acu o sa ziceti ca de ce am mai cerut-o cand mai aveam asa putin.....ei bine...lucruile incepusera sa se precipite si sa se cam ingoase gluma si nu mai aveam nici un moment de respiro. Si sincer vroiam sa ma bucur de momentele alea frumoase cand iese puiu.
Bun...zis si facut...n mai putin de 5 min aveam epidurala bagata si asteptam sa-si faca efectul numai ca.....surpriza....ca nu a functionat decat pe partea stanga a corpului....partea dreapta a ramas neanesteziata......( nu panicati...cazurile sunt rare ) asa ca...a trebuit sa continuam cu juma amortita si juma ne amortita.
A venit si timpul sa imping si am impins cam o ora in continuu aproape insa fara succes ca bebe nu se misca mai deloc. Doctorita a zis ca avea ceva deaface cu muschii fesieri care la mine sunt.....nu stiu cum...oricum...doctorita si-a dat seama ca eu nu am sa pot impinge copilul afara de una singura asa ca mi-a explicat ca trebuie folosit forcepsul si ca o sa fie scurta interventia si ca totul o sa fie ok. Drept care...a bagat forcepsul...am impins/ ea a tras pe trei contractii lungi...mi-a facut epiziotomie si uite asa intr-un minut a aparut minunea noastra mica Damian. L-au pus pe burta mea si tat a taiat cordonul si apoi ne-au lasat inolata noastra sa ne iubim si gangurim noi trei acolo pret de o ora.
In jurul meu era o forfota de neimaginat....doctorita brodea la epiziotomia mea...moasele se ocupau de placenta...dar eu eram pe dinafara cu totul.
Cam dupa o ora bebe a fost cantarit si masurat si testat, apoi l-au infasurat si l-au pasat la tati in brate iar eu ajutata de moase am facut un dus binevenit si apoi ne-am mutat la maternitate.
Am stat in maternitate privata 3 zile pe banii guvernului...puteam sa stau mai mult dar nu am considerat necesar. In tot acest timp bebe a stat numai cu mine in camera exceptiefacand momentul cand le-am rugat eu pe moase sa-l ia la ele si sa-l tina un pic ca sa pot dormii si eu un piculet.sa le dea dumnezeu sanatate la femile alea ca sunt niste profesioniste si niste ingeri asa ca m-au ajutat sa ma mulg si au luat bebe cu ele si am apucat sa dorm si eu 5 ore!!
Acum suntem acasa...laptic avem suficient..trebuie doar sa invatam sa nu mai inghitim cu noduri si sa trecem peste colici si gaze. Acum, la doua saptamani, incepe o oarecare stabilitate...dormim doua ore...mancam o ora jumate ...si..de la capat.inca ne adaptam.
Gata ca m-am intins prea mult...toate cele bune la toata lumea, bebei sanatosi si voiosi si nasteri usoare!
No trees were killed in the sending of this message. However a large number
of electrons were terribly inconvenienced.
#5
Postat 25 martie 2013 - 05:32
Iulia...stiu ca e greu..departe de casa si de tot si toate....tu macar esti in Europa...dar fruntea sus! Fii barbata! Nu-s decat hormonii care isi fac putin de cap pentru moment...dar trece...te asigur. Incearca sa faci si tu chestii care iti fac placere, indiferent cat de mici sau stupide sunt sau par celor din jur...daca tie iti fac placere...atunci aia fa! Orice numa sa te inveselesti!
Fruntea sus ...noi suntem aici pt tine!
No trees were killed in the sending of this message. However a large number
of electrons were terribly inconvenienced.
Fruntea sus ...noi suntem aici pt tine!
No trees were killed in the sending of this message. However a large number
of electrons were terribly inconvenienced.
#6
Postat 25 martie 2013 - 05:40
Scuze ca scriu o mie de mesaje si scuze ca o sa fie off topic dar am nevoie de ajutorul vostru:
Fetelor ...stie cineva....un serviciu/ clinica privata in Constanta/ Mangalia unde sa poti vorbii si sa vina o asistenta acasa si sa aiba grija de o invalida ( soacra mea)?
A facut un atac cerebral imediat dupa ce l-am nascut pe Damian si trebuie ingrijita la pat.sau poate stiti voi pe o femeie dispusa ( contracost normal) sa ajute in cazul asta?
Scuze ca apelez la voi aici si asa dar...sunt plecata din tara de multa vreme si nu mai stiu pe nimeni si nimik.
Daca are cineva detalii va rog un pm , daca se poate.
Multumesc
No trees were killed in the sending of this message. However a large number
of electrons were terribly inconvenienced.
Fetelor ...stie cineva....un serviciu/ clinica privata in Constanta/ Mangalia unde sa poti vorbii si sa vina o asistenta acasa si sa aiba grija de o invalida ( soacra mea)?
A facut un atac cerebral imediat dupa ce l-am nascut pe Damian si trebuie ingrijita la pat.sau poate stiti voi pe o femeie dispusa ( contracost normal) sa ajute in cazul asta?
Scuze ca apelez la voi aici si asa dar...sunt plecata din tara de multa vreme si nu mai stiu pe nimeni si nimik.
Daca are cineva detalii va rog un pm , daca se poate.
Multumesc
No trees were killed in the sending of this message. However a large number
of electrons were terribly inconvenienced.
#8
Postat 25 martie 2013 - 10:17
Kopilash felicitari si bebe sanatos, frumoasa povestea ta!
Hai Pity! Hai bebelina! Sa.atate multa fetelor!
Io s Inca in pat...nu s a dat trezirea la mine Inca.
O sapt plina de vesti bune sa avem!
Dana, Mami de Piscotel, Ioana-Alessia (11.01.2011) si[gravi]36+ Radu Andrei
Hai Pity! Hai bebelina! Sa.atate multa fetelor!
Io s Inca in pat...nu s a dat trezirea la mine Inca.
O sapt plina de vesti bune sa avem!
Dana, Mami de Piscotel, Ioana-Alessia (11.01.2011) si[gravi]36+ Radu Andrei
#9
Postat 25 martie 2013 - 12:02
Buna dimineata fetele!
N-am mai intrat ca am avut oaspeti, treaba prin casa, asa cum este weekendul si Miriam acasa, deci pazit nonstop pe Anastasia de dragostea mai extrema a lui Miriam uneori!
Kopilash felicitari! Multa sanatate si fericire va doresc in noua familie mai extinsa!
Foarte frumos ne-ai povestit! Imi place foarte mult stilul asta de nasteri din Noua Zeelanda! Eu sincer nu ma pot plange, cu toate ca am nascut la stat, ca mi s-a dat o gramada de atentie. Moasa, doctorii(2), neonatologul, rezindentul, infirmiera erau toti pe pozitii cand eu am nascut cu toate ca era Dumineca noaptea. Si am fost 3 nasteri una dupa alta la jumate de ora diferenta.
Iulia te inteleg oarecum ! Si eu am avut rezidenta de SUA, numai trebuia sa mai astept 4 ani ca sa iau cetatenia, numai ca destinul afost sa-l intalnesc pe sotul meu si el mi-a zis ca el nu se va muta niciodata in strainatate, si asa am ales sa stau in Romania si deocamadata nu imi pare rau si sper sa nu imi para. Nu ne permitem nu stiu cate, dar cand am nevoie neaparat de ceva ne descurcam.
Mamica fericita de Miriam 01.03.2011 si Anastasia 17.03.2013
N-am mai intrat ca am avut oaspeti, treaba prin casa, asa cum este weekendul si Miriam acasa, deci pazit nonstop pe Anastasia de dragostea mai extrema a lui Miriam uneori!
Kopilash felicitari! Multa sanatate si fericire va doresc in noua familie mai extinsa!
Foarte frumos ne-ai povestit! Imi place foarte mult stilul asta de nasteri din Noua Zeelanda! Eu sincer nu ma pot plange, cu toate ca am nascut la stat, ca mi s-a dat o gramada de atentie. Moasa, doctorii(2), neonatologul, rezindentul, infirmiera erau toti pe pozitii cand eu am nascut cu toate ca era Dumineca noaptea. Si am fost 3 nasteri una dupa alta la jumate de ora diferenta.
Iulia te inteleg oarecum ! Si eu am avut rezidenta de SUA, numai trebuia sa mai astept 4 ani ca sa iau cetatenia, numai ca destinul afost sa-l intalnesc pe sotul meu si el mi-a zis ca el nu se va muta niciodata in strainatate, si asa am ales sa stau in Romania si deocamadata nu imi pare rau si sper sa nu imi para. Nu ne permitem nu stiu cate, dar cand am nevoie neaparat de ceva ne descurcam.
Mamica fericita de Miriam 01.03.2011 si Anastasia 17.03.2013
#10
Postat 25 martie 2013 - 12:15
Pity [majoreta]
Mamica fericita de Miriam 01.03.2011 si Anastasia 17.03.2013
Mamica fericita de Miriam 01.03.2011 si Anastasia 17.03.2013