E un sambure de adevar in asta cu sa nu-ti placa propriul copil, dar cred ca se refera la faptul ca nu rezonezi cu el, adica aveti firi diferite, principii si credinte diferite, si de aici pot aparea conflicte si discutii in contradictoriu, mai ales daca parintele nu incearca sa accepte copilul cu ideile/temperamentul pe care il are, si incearca sa-l aduca in "tiparele" parintelui. Zic asta pt. ca asa e la noi. Tata si fratele meu sunt total opusi la fire, asa cum si eu cu mama suntem total diferite, deci la noi, undeva, in strafundul sufletului suntem "fata lui tata" (cu care ma aseaman muult la fire) si "baiatul lui mama" (pt. ca ei se potrivesc mai bine). Dar de iubit ne iubesc la fel de mult, si tot ceea ce am primit (material sau afectiv) s-a incercat sa fie cat mai echitabil.
In cazul meu, nu exista favoritisme fata de copii, decat ca la cea mare ii cumpar deocamdata mai multe jucarii
, ca ea le cere si are nevoie, pe cand cea mica se multumeste deocamdata cu ce gaseste prin casa sa molfaie...
Dar, pot sa spun ca cea mare imi seamana mult la temperament fire si apucaturi (face unele chestii pe care le faceam si eu cand eram mica, fara sa ma fi vazut sau sa-i fi spus eu), deci poate, zic doar poate, ca pe ea o voi intelege mai bine, voi sti cum s-o iau, si cum sa vorbesc cu ea, recunoscandu-i trairile pe care le am/le-am avut si eu. E prea devreme oricum sa ma pronunt, ca nu stiu cum va fi cea mica, desi deja se intrevede o fire mai independenta, care stie sa se apere... De iubit le iubesc pe amandoua enorm, dar parca diferit.
__________________________
Dia,cu Miruna povestitoarea (15.07.2008) si Sofia exploratoarea (21.11.2011)
Cand vei cadea, eu voi fi mereu acolo!
Cu drag, Podeaua.