Dupa o pauza de vreo 30 de zile in care am fost ca intr-un carusel am terminat de citit trilogia lui Lu Cixin.
Mie mi-a placut foarte mult. Stimulanta intelectual, filosofica prin unele multe parti, iti dinamizeaza gandirea laterala cu tot felul de intrebari, de ce suntem singuri in Univers, sau daca nu suntem de ce alte civilizatii stau ascunse, daca Fermi a avut dreptate cu principiul lui.
Da, mi-a placut mult de tot fiecare rand, fiecare teorie de fizica cuantica care m-a trimis sa fac cercetari prin dictionare.
La modul general dupa ce le-am dat gata pe toate 3:
volumul 1 - a fost nemaipomenit, ideea lumii cu 3 sori, erele normale sau apocaliptice care se succed in functie de aparatia unui anumit soare, deshidratarea, impletite cu siguranta pamantenilor ca daca trimit mesaje dincolo o alta civilizatie va veni si va pune ordine in lumea noastra devenita prea violenta.
volumul 2 - deja aici s-a schimbat putin stilul si dinamismul. Prima jumatate a fost destul de plictisitoare, a doua jumatate si-a recapatat energia si m-a capivat.
volumul 3 - cel mai bun dintre toate. Cel mai bun. Deja parca scriitorul s-a relaxat, stie ce are de facut, a iesit din roman, dintre personaje si parca scrie intr-un jurnal. Desi are aproape 800 de pagini am profitat ca e weekend si am sorbit paginile cu sufletul la gura.
As fi dorit un alt sfarsit.
Hopul meu:
Diferentele culturale si de structura a numelui au fost mai greu de trecut in primul volum.
21 de personaje, toate cu nume chinezesti intregi, cateva si cu porecle.
Noroc ca si la inceputul cartii si la sfarsit e o lista cu numele complete ale personajelor, profesia lor, si legatura dintre ele, lista pe care am consultat-o extrem de des.
Dupa aceea m-am obisnuit.
![[:-)))]](https://comunitate.desprecopii.com/forums/public/style_emoticons/default/radtare.gif)
