Sari la conținut

Sari la conținut


- - - - -

Tati singuri


27 raspunsuri la acest subiect

#1
TataAmerican

TataAmerican
  • Membri
  • 7 mesaje

Postat 28 septembrie 2012 - 22:12

Si eu sunt tata singur si sincer sa fiu sunt fericit. Dar exista o problema la care noi parintii singuri nu ne gandim indeajuns de mult. Copii cresc si acea lumina care in fiecare zi ne lumineaza casa devine din ce in ce mai absenta.
Noi traim pentru copii si toata viata ne-o dedicam lor, dar incet, ne trezim singuri intr-o casa goala doar cu pisica si cu cainele. Cum trecem peste asta?

#2
nadaflorilor

nadaflorilor

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 2.132 mesaje

Postat 28 septembrie 2012 - 22:54

asta e o lectie de invatat pentru toti la un moment dat in viata, putem invata din experienta propriilor nostri parinti...zic si eu[flo]

Nina,mami de, [fetita]




#3
Kallista

Kallista

    Nou venit

  • Membri
  • Punct
  • 87 mesaje

Postat 29 septembrie 2012 - 02:09

TataAmerican, ai dreptate. Si asta nu face decat sa arate ca totusi parintii trebuie sa fie doi. Naturali sau nu, dar e mai bine si pentru ei, si pentru copil, sa fie doi. Cu conditia sa existe armonie, desigur.
Eu am considerat la inceput ca va fi mai bine sa ma aiba in casa doar pe mine. A fost bine, intr-adevar, o perioada. Acum amandoi simtim ca parca avem o roata lipsa la caruta [:D]


#4
szivarvany

szivarvany

    Membru VIP

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 23.448 mesaje

Postat 29 septembrie 2012 - 09:29

Asta e mersul normal al lucrurilor. Copiii cresc, noi imbatranim.

Nu vad nimic de speriat aici.

Daca ai pisica si caine sunt suficienti.

Nu stii vorba aia, mai bine singuri decat in companie rea ? [:)]



____________________________________________________



Copiii crescuti in familii monoparentale sunt la fel de iubiti, ingrijiti si educati, empatici,

inteligenti, isteti, destepti, stralucitori, fantastici si bine-nteles superbi ca restul copiilor de pe Terra

obtinuti natural sau prin FIV sau adoptati, nascuti natural sau prin operatie de cezariana,

botezati sau nu, hraniti cu LM sau LP.


_____________________________________________________



Au nevoie de noi: Iulia[floare3] Copiii Monicai[flo2] Alex[flo] Luca[floare3]

#5
Topaz

Topaz
  • Membri
  • 3 mesaje

Postat 04 octombrie 2012 - 17:27

A incercat cineva o convietuire cu alt parinte divortat si cu copii? ATare as vrea sa stiu daca sunt sanse de reusita...

#6
herra

herra

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 2.093 mesaje

Postat 05 octombrie 2012 - 11:46

cine spune ca e mai bine "ca parintii sa fie doi"? normele societatii?

sau ca traim pentru copii - asta e o povara destul de mare daca o puneti pe umerii copiilor.

eventual sa le spunem mai tarziu mvai, m-am sacrificat pt tine, nu am mai convietuit cu nimeni?

unde pleci de-acasa si ma lasi singur/a, pleci sa-ti traiesti viata?

eu zic sa incercam traim in afara cliseelor, sa fim fericiti pur si simplu, acum si nu maine, poimaine, singuri sau in cuplu, indiferent daca partenerul e divortat cu copii "ca sa ne potrivim".




#7
deennyy

deennyy

    Nou venit

  • Membri
  • Punct
  • 66 mesaje

Postat 05 octombrie 2012 - 15:51

daca parintii sunt doi, este mai comod pentru ei si mai sigur pentru dezvoltarea emotionala armonioasa a piciului/picilor. totusi, asta nu inseamna ca este obligatoriu sa ramai cu partenerul/partenera de viata si daca nu va este bine impreuna.
daca sunt doi parinti, iar minutii asista la certuri, violente... asta nu le foloseste la nimic.
a-ti reface viata, insa, mai ales cand micutul nu mai este chiar atat de mic, comporta discutii legate de acceptarea noului venit in viata copilului si de acceptarea implicarii celuilalt. am vazut, de exemplu, parinti care au incercat sa-si refaca viata, insa au interzis cu desavarsire implicarea noului partener in educatia micutului. aceste disensiuni nu fac decat sa debusoleze copilul, el nu accepta autoritatea respectivului si, mai devreme sau mai tarziu, relatia adultilor ia sfarsit.

Denisa

#8
szivarvany

szivarvany

    Membru VIP

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 23.448 mesaje

Postat 05 octombrie 2012 - 17:06

Mie personal imi provoaca arsuri gastrice exprimarea cu "a-ti reface viata".[8D]

Viata are multe forme, nu este un sablon de refacut [:D] Unele vieti sunt bine asa cum sunt, fara retusuri, peticeli [:D]




____________________________________________________



Copiii crescuti in familii monoparentale sunt la fel de iubiti, ingrijiti si educati, empatici,

inteligenti, isteti, destepti, stralucitori, fantastici si bine-nteles superbi ca restul copiilor de pe Terra

obtinuti natural sau prin FIV sau adoptati, nascuti natural sau prin operatie de cezariana,

botezati sau nu, hraniti cu LM sau LP.


_____________________________________________________



Au nevoie de noi: Iulia[floare3] Copiii Monicai[flo2] Alex[flo] Luca[floare3]

#9
Topaz

Topaz
  • Membri
  • 3 mesaje

Postat 05 octombrie 2012 - 17:37

De multe ori un parinte singur cu obligatii cauta un partener intr-o situatie asemanatoare. Este vointa lui, nu a societatii. Din pacate aici inca mai exista moda "scoaterii ochilor" de gen "te-am luat cu copil/copii" spuse sub o forma mai mult sau mai putin voalata.
Partenerul fara obligatii care accepta relatia cu unul cu obligatii este un caz ideal, mai greu de intalnit. Dar vroiam sa stiu daca este cineva pe aici care a trait sau traieste o relatie cu un alt partener cu copii..cum fac sa se acomodeze copiii...se poate petrece asa ceva in realitate...sau raman la stadiu de "intalniri" periodice, fara a locui impreuna..

#10
herra

herra

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 2.093 mesaje

Postat 05 octombrie 2012 - 18:27

eu am crescut cu doi parinti iubitori, ma iubeau si pe mine si se iubeau / se iubesc intre ei.
si totusi nu am excelat in inteligenta emotionala, in relatii.

nu pana de curand :)

eu de verdictele astea ca o sa ia relatia adultilor sfarsit, ca e mai sigur pt dezvoltare, ca debusolam copii...nu stiu ce sa zic

oricum autorul subiectului este deja parinte singur si fericit.
isi punea doar intrebarea cum va fi cand creste copilul.


Eu
stau pe tarm si-sufletul mi-e dus de-acasa.
S-a pierdut pe-o cararuire-n nesfârsit si nu-si gaseste
drumul înapoi. (Lucian Blaga, „La Mare”, 1919)





Panic Questions

  • miha444
    - mar 22 2024 16:22

  • Progesteron in sarcina

    Flor_i
    - mar 18 2024 13:02

  • Cat mănâncă bebe la 2 luni

    mada204
    - mar 08 2024 16:24

  • PoÈ›i naÈ™te mai devreme de termen?

    Ezraa
    - mar 08 2024 06:39

  • Dermatita atopica

    MGeorgi30
    - mar 02 2024 13:10

Last Blogs

  • 6 luni

    EusebiaRalu
    - Astăzi, 19:29

  • Vitamine preconceptie si in sarcina

    Deutzuk
    - Astăzi, 14:03

  • Pregătindu-ne pentru sosirea micuÈ›ului

    AdrianaBlo
    - Astăzi, 13:30

  • Morfologie 2

    Erika91
    - Astăzi, 12:04

  • Locul de muncă È™i sarcina

    Ioone
    - Ieri, 23:41

Ultimele aprecieri

  • andacosPoza lui %s

    andacos
    ii multumeste lui

    szivarvany
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • monicaboPoza lui %s

    monicabo
    ii multumeste lui

    szivarvany
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • ElkiaPoza lui %s

    Elkia
    ii multumeste lui

    Laura25
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • OtiliavPoza lui %s

    Otiliav
    ii multumeste lui

    Laura25
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • ElkiaPoza lui %s

    Elkia
    ii multumeste lui

    ioana
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • - TOP 50 reputatii -