39 raspunsuri la acest subiect

[RA]

Uite ca si fie-mea are 16 ani,dar e fix pe dos fata de baiatul tau!Eu sunt convinsa ca-i vorba mult si de temperamentul fiecaruia.
Ma gandesc ca daca ai incerca,mai ales acum,profitand ca-i in vacanta,sa descoperi ce i-ar placea sa faca,ca hobby sa zicem,n-ar fi tocmai rau.Ei la varsta asta au multa energie,care insa trebuie directionata!Unii copii stiu singuri ce vor,au intuitie in a-si descoperi drumul si il urmeaza consecvent(in general fetele stau mai bine la partea intuitiva).Sunt insa si copii care trebuie ajutati discret sa-si gaseasca rostul,nu pentru ca ar fi mai putin dotati
intelectual,ci pentru ca,asa cum spuneam,n-au intuitie.
Ai putea incerca prin tatonari diferite cursuri(asa cum ti-a sugerat si Ella,indirect),trebuie sa-i placa ceva pana la urma si asta sigur il va stimula sa fie mai activ si la scoala,sa iasa,in orice caz, din
starea "astenica" in care s-a complacut cine stie din ce motiv.


Ella,bafta fetitei tale!

[lilach]

Multumesc! Am sa-i transmit si fiicei mele.
Apropo de tatonari ...noi cam incercam sa o "indrumam" pe fiica mea mare spre medicina, biotehnologie, biochimie...dar de medicina nici nu vroia sa auda pina in urma cu vreo doua luni cind o colega de-a ei a auzit ca se face curs la policlinica de care apartinem, pentru elevii de liceu si nu platesc ci dau ajutor in cadrul unui spital sau policlinica (ore pe care oricum orice elev de liceu trebuie sa le dea tarii).
Asa ca de atunci si-a schimbat optica, priveste cu alti ochi si dupa fiecare curs vine acasa foarte incintata si ne povesteste ce au invatat.

"Un sfirsit e un inceput..."

ella&com.

[RA]

Ce noroc pe tine Ella!
Eu recunosc ca n-am avut nici un dram de succes la capitolul asta cu fie-mea,prin urmare va fi probabil primul vlastar,dupa trei generatii
de medici la ma-sa si una la tat-su,care nu va fi medic,ci informatician.
Nu mi-a ramas decat sa ma mangai cu gandul ca si nepoata-mea se indreapta vertiginos spre diplomatie,desi frate-meu saracu' nu-i deloc incantat!Si uite ca eu ii amintesc mereu cum era el la sfarsitul liceului,cum tot asa,nici nu suporta sa auda de medicina
si asta nu pentru ca ar fi avut alte planuri(altminteri cand il intreba cineva ce ii place sa faca,spunea invariabil:"sa zac").
Maica-mea,cel mai fin psiholog pe care l-am cunoscut,a reusit sa-l
modeleze atat de bine,sa-l incurajeze mereu,sa-l sprijine in toate
momentele definitorii,aproape sa-l molipseasca cu energia ei inepuizabila,incat dintr-un copil care a fost tot liceul undeva printre primii cinspe a rezultat un bun specialist si mai ales,
un om adevarat.

[mstef]

Alexandra mea de 13 ani este total lipsita de orice chef de invatatura.N-o stimuleaza nimic sa invete(decat pentru vreo jumatate de ora maximum):nici jena fata de profesor,nici de parinti,nici de colegi,nici frica de note proaste,nici pasiunea fata de vreo materie.
Singurele ei pasiuni sunt chat-ul cu prietenii pe internet,vorbitul la telefon,shoping-ul.Nimic constructiv.Ii plac sporturile,vreo patru ani a facut balet si-i placea foarte mult, dar profesoara ei mi-a spus ca nu are sens s-o indrept spre o asemenea cariera pentru ca nu are un talent deosebit si nici ureche muzicala.
Mai nou am descoperit ca mi-a ascuns notele ei pe semestrul acesta si am cam intrat in panica cu privire la caracterul ei.Sunt note foarte proaste,s-ar putea sa fie nevoie sa repete clasa a VII-a daca nu si le indreapta.In plus e foarte superficiala si nu termina nimic din ce incepe si mai ales face lectiile de mantuiala.Nu vrea sa fie ajutata la lectii,spune ca si le face singura,dar cred ca pentru a nu descoperi eu ca nu le-a facut sau le-a facut prost.
In rest e o fata copilaroasa,simpatica,vesela,prietenoasa si mai nou mult prea curtata de baieti.Se pare ca intra in adolescenta cu pasi repezi dar atentia ei se indreapta spre baieti iar varsta invataturii nu asteapta.S-ar putea,cand ii vine mintea la cap,sa fie prea tarziu,sa aiba mult prea multe goluri de umplut in cunostiinte.
Iar capacitatea bate la usa.Eu [bang]iar ei i se falfaie.
Cand citesc ce scrieti voi ma mai linistesc ca sunt si altii in aceeasi oala cu mine.Prietenii mei au toti copii fara probleme la invatatura.
Mie ce sfaturi imi dati?Sa astept sa se maturizeze si sa se dea singura cu capul de pereti (poate i-ar prinde bine sa repete clasa)sau sa iau masuri s-o trag in sus chiar si impotriva vointei ei?
Cu sperante de mai bine si cu sufletul alaturi de voi,Michi.

mstef

[Rodica]

Draga mea, orice ar face fata, n-o lasa! Tine-te de ea, tu poate stii ce inseamna sa pierzi trenul, si cat de greu e sa-l prinzi pe urma.
Incearca sa vezi ce prietene are....anturajul poate s-o traga si in jos, dar si in sus.
Multa bafta!

[RA]

Draga Michi,cred ca nu ar trebui s-astepti "sa se dea singura cu capul" de pereti,ci sa iei tu atitudine,discret,dar ferm.Si subliniez:ferm!Asta pentru ca eu am impresia ca fetita ta a intuit
ezitarile tale in ceea ce-o priveste si,poate inconstient,"profita"
de situatie.
Eu ma gandesc asa:ai putea s-o intrebi daca n-ar dori sa practice un sport de echipa,fiindca tu spui ca-i place sportul;o echipa ar reusi,poate,sa-i dezvolte anumite laturi ale caracterului cum ar fi vointa,spiritul de combativitate.Si ea,la randu-i,ar darui din calitatile pe care tu i le-ai enumerat,si pe care,fie vorba-ntre noi,nu multi copii le au in generatia ei.
Apoi,cred ca ar trebui sa incepi a-i controla temele,a vedea
pe unde are lacune,sa le recupereze cat mai repede.Stiu ca in Romania
examenul asta de capacitate e-o nebunie,dar cred ca bine indrumata ,fetita ta va reusi sa-l treaca.Nu sunt de parere ca repetarea clasei ar fi un lucru benefic pentru ea,mai repede cred
c-ar indeparta-o definitiv de scoala.Asta,in special,daca ne gandim
la cum sunt privite aceste probleme de catre scoala romaneasca,unde profesorii au tendinta sa discute numai cu primii zece elevi din clasa.
Nu stiu daca mesajul meu te-ar putea ajuta prea mult,dar macar mai stii o parere si...stii ca suntem si noi alaturi de tine

Ingrid



"Romania-tinuta umila a splendorii."

[lorelei_19]

mstef, te inteleg ca-ti faci griji, e ormal. dar sa n-o lashi in pace pe Alexandra, sub nici o forma. Nu uita, tu esti mama si orice-ar fi, tu esti cea mai apropiata de sufletul ei. Incearca sa discuti cu ea, faceti impreuna lucruri care-i plac, vorbeste cu ea si da-i exemple bune. E foarte dificila situatia, dar TU esti adultul, sa nu-ti pierzi rabdarea si mai ales nu uita, dac-o lashi, ar putea sa-si rateze viitorul si candva iti va reprosha chestia asta. Asha ca mult succes cu Alexandra, nervi de otzel si Dumnezeu sa va ajute.
tot o mamica de adolescenta

[lilach]

quote:

---

Originally posted by lorelei_19

dar TU esti adultul, sa nu-ti pierzi rabdarea si mai ales nu uita, dac-o lashi, ar putea sa-si rateze viitorul si candva iti va reprosha chestia asta. Asha ca mult succes cu Alexandra, nervi de otzel si Dumnezeu sa va ajute.
tot o mamica de adolescenta

---

Vai, cit adevar a spus.
Nu o lasa orice ar fi. Iti spun asta din propria experienta. Fii tare si fa tot posibilul sa ti-o apropii.
Apropo...tu ii satisfaci orice dorinta?

"Un sfirsit e un inceput..."

ella&com.

[cinta]

nu am copii si am fost destul de harnicutza la invatzatura.

dar, probabil ca harnicia mea s-a datorat si stilului mamei mele de a ma antrena: am fost conditionata si s-a negociat cu mine.

nu mi s-a s[us nu ai voie sa mergi in oras sau sa mergi la intalnire, etc. ci mi s-a spus: poti sa faci asta. dar, daca la sfarsitul trimestrului, semestrului, lunii tragem linie si vedem ca nu ai performante bune la scoala sau ca nu iti faci indatoririle in casa, inseamna ca asta are un efect negativ. prin urmare nu vei maia vea voie sa faci acel lucru.
sau: bineanteles ca iti vom lua bicicleta, patine, rotile, blugi, etc. dar: bicicleta o vei primi la sfarsitul anului, dupa cei ai terminat cu media generala minim X. patinele le vei primi d eCraciun cu conditia ca sa...

si exemplele pot continua.

sunt exemple de conditionari si acorduri intre mine si ai mei [in principal mama mea] la care s-a ajuns dupa parlamentari si discutii prelungite uneori. normal ca se vor simti nedreptatiti si neantelesi. dati-le lumea pe tava si ei tot NEANTELESI vor ramane. oferiti-le, in schimb, posibilitatea de a lua decizii impreuna cu voi.

in ceea ce priveste orientarea spre un anumit domeniu - asta e treaba dureroasa. si care sperie mult un adolescent. la mine parca mi se rasturna tot cerul in cap cand auzeam intrebarea asta. pt ca de regula adolescentii vad totul in albs i negru. fara compromisuri. iar alegerea unui domeniu echivaleaza cu alegerea drumului in viata definitiv de multe ori. poate speria un copil/ adolescent.

scuze daca am aberat. si multa tarie si spor mamicilor de adolescenti.

cinta

[mstef]

Dragele mele va multumesc mult pentru sfaturi.Se pare ca toate mamicile sunt grijulii si votul unanim este sa n-o las s-o trezeasca viata.Asa m-am gandit si eu dupa indelungi framantari,dupa ce v-am scris.
Ella: nu, nu-i satisfac orice dorinta.De obicei cand vrea sa-i cumpar cate un lucru discutam:daca-i este absolut necesar,daca-l merita,daca nu-i prea scump etc.Daca este cazul,i-l cumpar,daca nu,nu.La fel se intampla si cand vrea sa-si cheme o colega,si cand vrea sa plece undeva...
Cinta:poate metoda mamei tale a mers la tine pentru ca erai asa cum ai spus si tu "harnicutza"din nastere.La un copil care n-are nici urma de ambitie (tot din nastere)nu functioneaza,pentru ca am incercat.Prefera sa renunte la un lucru pe care si-l doreste decat sa faca(sa dea si ea) ceva in schimb.Sau face lucrul care trebuie, dar il face atat de "in sictir" incat mai bine nu-l facea!
Ingrid:as da-o la un sport de echipa, dar si-asa nu reuseste sa-si faca lectiile in timp util,pentru ca se lalaie o gramada(cu imbracatul,cu spalatul,cu mancatul...etc).Credeam ca daca are mai putin timp de pierdut(atunci cand o inscrisesem la karate),se mobilizeaza sa si-l organizeze mai bine...da de unde..nu mai apuca sa faca nici putinul pe care-l facea!
Va pup si mersi inca o data!Mai scrieti-mi!Mi-ati mai dat o cale de urmat si mi-ati ridicat moralul!
Michi

mstef