Citat: |
citat din mesajul lui viviana
De multe ori ma intreb daca nu cumva intrarea la un liceu de top nu e mai mult orgoliul meu (al parintilor).
Eu cand vorbesc cu alti parinti si le pomenesc de licee bune unde se intra cu peste 8,20 stramba din nas. Ori mie mi se pare ca un copil care are peste 8 e un copil bun - foarte bun. Nu exceptional. Pur si simplu normal.
|
[:)]Bineinteles ca e vorba de orgoliul parintilor.
De cand ma stiu eu (si e ceva timp...
) am intalnit un singur elev care sa vrea musai sa mearga la un liceu de top pentru ca vrea sa invete un liceu bun. Fata unor prieteni, ocupati pana peste cap cu serviciile, singura cuc toata ziua, a vrut sa intre la Sava nu pentru ca mergea vreun coleg acolo, nu pentru ca i-au zis parintii, ci pentru ca asa a vrut ea. Si a intrat la Sava, a terminat, a luat BAC-ul din prima (mare realizare, anul trecut
), contestatie la romana ca a luat nota mica, la ce te ajuta? pentru ca eu am invatat si am scris, intrat a doua la drept, la stat, fara taxe.
Si este o fata extraordinar de normala, se distreaza, e frumoasa, bun simt...
Pentru un parinte, insa, conteaza multe si, printre altele, conteaza liceul unde intra odrasla. Este realizarea lui personala ( a parintelui), este mandria, este speranta.
Este omenesc.
M-am interesat. La Teodora n-au fost simulari. Habar nu am de ce, as fi preferat sa fie. Noroc ca profa de mate si de romana, la teze, au facut subiecte gen examen.
Parca incep sa ma incerce si pe mine emotiile...
Supararea noastra este ca, dupa testele alea, procedurile sunt labartate pe o perioada lunga, suntem cam legati de casa, am fi plecat si noi pe undeva...o mare, un Cluj...completam fise, verificam, contestam, repartizam...
Rufus, Tora si iadele
"EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde