92 raspunsuri la acest subiect

[valentina30]

Cip,sa-ti traiasca copilasii, sa fiti toti sanatosi, norocosi si sa aveti parte de tot binele din lume.Si Doamne ajuta, daca va hotarati sa si adoptati, sa aveti noroc de un copilas asa cum are nevoie familia voastra.[flo]Ceea ce va doriti voi, tinand cont de faptul ca aveti deja 2 copii, e de apreciat.Mai ales cand unii nu vor sa aiba mai mult de un copil din motive financiare...
A fost pe FB la Ador copiii o discutie destul de lunga despre plasament.Situatia nu este f clara, k toti zic k s-a schimbat legea.Dar, de fapt s-a schimbat legea adoptiei, nu si legea plasamantului...
Eu am intrebat si un avocat specializat pe adoptii si mi-a zis si de aceasta posibilitate cu plasamentul, dar exista acel risc de 0,1 %.
Nu stiu sigur daca vreau sa mi-l asum, desi cred k se merita.
Cred k daca acel copil pe care l-am lua in plasament cu gandul adoptiei, dc ar fi sa fie al nostru, va ramane la noi, iar daca nu...nu.
Doar Dzeu stie ce e pregatit pentru noi.Si trebuie sa avem incredere in El k are ceva bun si pentru noi.
Oricat am incerca sa ne impotrivim soartei, nu putem.
Si eu ma resemnez cu gandul k Dzeu a decis sa-mi ia copilul inainte sa-l vad, decat sa mi-l ia mai tarziu.
Am avut la scoala o colega, buna prietena, pe care parintii au avut-o cu mari eforturi, cu tratamente... si dupa ce au avut-o, nu au mai incercat sa-i faca si un frate sau sora.
Dar Dzeu a hotarat sa le-o ia imediat dupa ce a facut 18 ani, chiar inainte de Craciun, intr-un tragic accident de masina.
Stiu k nu e un motiv de consolare, dar, nici asta nu as fi vrut pentru mine.
Poate Dzeu de asta m-a facut sa iubesc copiii atat de mult, de asta m-am facut invatatoare, de asta luam copii acasa la mine(ii ceream de la parinti) si ii rasfatam cum puteam mai bine.Dzeu stie k eu nu as putea fi egoista si sa raman fara copii, pt ca eu iubesc copiii....
Dar, oricat de mult ii iubesc si oricat de mult le-am oferit si le ofer, daca as fi avut copiii mei biologici, din pacate nu cred k as fi adoptat un orfan.
Cum am mai spus, nu mi se pare un gest nobil k adopti un copil atunci cand nu ii poti avea pe ai tai.E foarte normal si firesc si asa trebuie sa faca toti.Dar mi se pare un lucru egoist sa nu poti avea copii si totusi sa ramai asa...
Si mie mi-ar fi placut sa-i ofer sotului meu un copil care sa-i semene, sa ii mosteneasca trasaturile, gesturile, pasiunile...
Dar asa a fost sa fie.Poate m-am rugat prea mult la Dzeu sa-mi dea un copilas.Poate trebuia sa-i cer sa fac un copilas.
Dar inca ma rog sa ne dea un copilas sau mai multi de care sa ne bucuram pana la adanci batraneti.
Si inca ceva: daca aflu de un copil abandonat si il mai si vad si simt ca e pentru noi, sa fii convinsa ca il voi lua in plasament.

[gabriela_tutuianu]

mai valentina , cine se aseamamna se aduna . cum se aseamana povestile noastre . si eu imi doresc un bebe tocmai pentru ca vreau sa semene cu sotul . dar n-am strica sa semene si cu mine . suntem ochiosi amandoi .

dar si daca nu seamana cu nici unul , iar nu-i problema .



"niciodata nu e prea tarziu"