145 raspunsuri la acest subiect

[Alizee]

Nu prea inteleg care e problema ca Lorelley sa mearga la psiholog.
Am scris clar ca mie si familiei mele ne-a folosit. E cumva sperietoare un psiholog ?
Atata timp cat mama este depasita de comportamentul copilului, intelept ar fi sa apeleze la ajutorul cuiva mai informat decat ea; adica psihologul. Altfel, problemele nu numai ca nu se rezolva, ci se adancesc.



allinta

A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.

[Alizee]

Este chiar caraghios sa se arunce cu jigniri si dupa aceea sa se afirme curajos: Nu imi pasa daca iau triunghi rosu.
Mai usor cu atatia nervi. Nu e nimic constructiv intr-o cearta in virtual.





allinta

A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.

[JuliaSM_2]

Citat:

citat din mesajul lui lorellay Problema lui e nervi si dezinteres. De ex.- il rugam la masa sa nu mai traga furculita prin dinti...zice bine si la urmatoarea imbucatura iar ii clantane tacamul in dinti. Alt ex.-il rog sa vb frumos-cu te rog, multumesc -nu cu VREAU, si daca e VREAU si eu nu ma conformez il apuca nervii.Acum 2 seri mi-a zis ca VREA desert si i-am spus ca atnci cand va invata sa vorbeasca frumos. Noi inca la masa, el se juca pe hol..de vreo 2 ori l-am intrebat daca a invatat sa vb frumos sa-i dau desert. A zis ca nu. Dupa vreo juma de ora cand il pun in pat a inceput urlatul ca VREA desert..doamne si ce a mai urlat. Temele le face incomplet..adica fara sa scrie ultimul rand, sau pana la capatul randului.Ii repetam zilnic. Degeaba. Ma gandesc ca trebuie sa merg la psiholog..dar acum nu stiu EU sau COPILUL? Recunosc i-am mai dat cate una la fund...m- termina cu circ in fiecare seara, din orice, din nimic. Exagerez eu?Sau sunt semne de probleme psihice undeva?Autism spuneti ca nu poate aparea la varsta asta?Face 7 ani peste cateva zile... Cea mai mare bogatie din aceasta lume sunt copiii, mai mult decat toti banii din lume si toata puterea de pe pamant. Mario Puzo

Mie mi se pare ca esti mult prea impulsiva,prea ai asteptari mari de la copil si i le mai si comunici intr-un mod gresit.Da-l in fasole de vorbit frumos la comanda, conditionat cu primirea sau nu a desertului! Cui ii mai pasa de desert, cand il mananci cu inima amarata? Sa-ti faca tie asa cineva, pe motiv ca...fumezi, cred ca ii mai arunci si cu farfuria-n cap, pe langa faptul ca nu ai renunta la fumat la comanda!
Au facut unii (usor dusi cu pluta,din punctul meu de vedere, dar nu asta e esentialul) niste experimente cu plantele, carora li s-a vorbit frumos vs. limbaj dur, si cica plantele carora li s-a vorbit frumos si cu care s-a comunicat afectuos au crescut mai bine decat celelalte. Mai spun si batranii ca vorba dulce mult aduce, poate e ceva de invatat si de acolo. Lasa-le incolo de pretentii si cod al bunelor maniere, indesat in capul copilului pe urechi, cu coada de la mop, ca nu asa invata copiii sa se poarte si sa vorbeasca frumos!

Citat:

Doamne...pot fi semne de autism?

Cat despre obsesia ta cu autismul, nu e autism, cu certitudine. Dar poate degenera in ceva mult mai grav, si asta din cauze subiective, care tin mai ales de voi, parintii.

[pitzinuca]

vad ca are si o surioara mai mica. cum te comporti cu ea, si cum te comporti cu el? nu este gelos? poate sa fie si asta.



oricum, nu stiu daca ti-ai schimbat metodele de ”educare” a copilului dar ar fi cazul sa o faci, pana nu e prea tarziu. prea tarziu insemnand urmatorul scaun o sa iti zboare tie in cap si nici clinica de dezintoxicare nu mai e departe. asa se comporta un suflet ranit.



pana sa te duci la psi, intra aici la psi si cauta, sunt destule subiecte si sfaturi.



_______________________



mami de andi si ilinca

_________________________



traduceri si asistenta

________________________

"Fericirea nu are valoare daca nu e impartasita."

[J G]

lorellay, ai pretentii prea mari de la copil pentru niste rahaturi (cum mananca, faci o greseala legandu-te de el la masa! cumpara furculite de plastic si lasa-l sa manance linistit). Desigur nu inteleg cerintele tale, fata mea tot cu "vreau" cere, uneori spune "te rog" dar asa, ca o replica invatata, nu gandeste in termeni de rugaminte, ci de "vrut" si asa mi se pare normal la varsta ei. Toate regulile si regulitele astea se vor invata la timpul lor, imitand parintii mai ales.



Si da, platesti greselile pe care le-ai facut cand era mic, ca amintirea lor nu dispare, ele raman in experienta copilului si vor ramane acolo... si scuza-ma ca-ti zic, ma gandesc ca acum nu-l mai incui in camera dar atitudinea ta nu s-a schimbat. Esti in conflict deschis cu copilul, conflict generat exclusiv de tine.



Nu uita, in relatiile cu copiii nu suntem parte-n-parte. Noi suntem ADULTII, noi avem datoria ca relatiile sa fie bune.



In locul tau sa fiu, as merge urgent la un terapeut.



J si Carla (05.02.2006)

Culinare

[lorellay]

moa..da unde s-a ajuns...imi pare tare rau
nu-mi sta in caracter sa jignesc si sincer nu ma asteptam la atata rautate.ma asteptam la sfaturi eventual...
Fiecare isi educa copiii cum vrea si cum crede de cuvinta.


Si acum sa ma inteleg cu fetele care m-au sfatuit.Multumesc.Da..sunt impulsiva, obosita, mereu pe fuga si fara timp, si ma afecteaza. Si da..voi cauta alt mod de a ma intelege cu copilul meu.

Candva la incepututri...forumul asta era dragut...putei primi raspunsuri si sfaturi.Iti ridicau moralul....era placut. Acum...cum deschizi gura..cum ti-o iei.
De atati ani aici...ar trebui sa caut prin arhiva sa vad ce oi mai avea scris. Ma rog..sunt pe langa subiect.
Si da..am vrut sa afluu daca ar putea fi probleme de autism, nu sa ma invete unele persoane cum sa imi educ copiii.
Cat despre trecut...eu am alta parere..e trecut si atat.
As vrea sa va rog sa va opriti din jigniri.
Hotararea pe care am luat-o e ca las regulile deoparte, mai multa blandete si cred ca trebuie sa ma tin de ceea ce spun, atunci cand spun sa nu dau inapoi...(hai interpretati asta). Sa vedem daca asa merge.

CODRIN *15.02.2005 si DIANA *10.11.2009


Cea mai mare bogatie din aceasta lume sunt copiii, mai mult decat toti banii din lume si toata puterea de pe pamant. Mario Puzo

[buflea]

Mie imi pare ca exagerati putin ...probabil ca Codrin are o fire mai colerica si trebuie sa invete sa isi stapaneasca nervii. Metoda cu statul in camera pana se linisteste o aplic si eu, cand nu mai pot rezona cu el ... Nu il incui acolo dar ii spun sa stea pana se linisteste. Iese din camera, ma duc si il duc inapoi ... Ii si spun de ce sta in camera, pentru ca plange isteric si nu se mai poate discuta cu el. Al meu nu arunca cu obiecte dar da din picior si scrasneste din dinti ... Pana la urma au si ei nervii lor.

Trebuie gasita o metoda care functioneaza ... Poate pedepsele mai mult il enerveaza. De ex la noi merge cu reguli. Copilul meu trebuie sa aibe reguli bine definite, chiar daca nu ii convin, se supune pentru ca asa e regula ... Nu prea tine cu explicarea regulilor, cand incers sa ii explic, incepe si negociaza ... Asa ca ii comunic din start care sunt regulile saptamanii si gata. Avem reguli la aproape orice - de ex regula acestei saptamni este ca la pranz mancam ciorba. Am sesizat ca daca nu are reguli, vede la dispozitia lui o libertate pe care cu maturitatea lui de 7 ani, o foloseste in general pentru a face prostii

Ah... Si acum mai am o regula - cu plusuri si minusuri ... Cand face ceva bun ii dau plus, cand face ceva rau (o criza de ex) ii dau minus. La 10 plusuri mergem si isi cumpara o jucarie pe care o vrea el ... Functioneaza fantastic de bine motivatia asta - la inceput am dat plusurile mai usor si a ajuns de doua ori la cele 10 plusuri ... A primit jucaria si a inteles ca este un fair deal, cu timpul am inceput sa le dau maimgreu, ca doar n-o sa cumpar jucarii in fiecare saptamana

[buflea]

Acum am vazut ca ai decis sa renunti la reguli ... Este de incercat si aceatsa varianta.
Dar dupa mine, sa nu renunti la a-l invata sa vorbeasca frumos cu "te rog" si "multumesc" .... Daca lipsa lor era acceptabila la 3-4 ani, la 7 ani ar trebui sa ii intre in vocabular ...

[lorellay]

multumesc de pont...da..o sa fac si eu un sistem dinasta de recompense.
si da niste reguli care sa nu le incalc...ca eu le cam incalc...Face ce vrea cu mine. Si ajungem la urlete atunci cand eu sunt la limita.
Dar cu programul cu plusuri si minusuri cred ca va merge.
multumesc.



CODRIN *15.02.2005 si DIANA *10.11.2009


Cea mai mare bogatie din aceasta lume sunt copiii, mai mult decat toti banii din lume si toata puterea de pe pamant. Mario Puzo

[Alizee]

Stii ce a functionat la fii-mea ? Cand eu si sotul meu ne-am pus de acord asupra modului de educatie. Daca unul o cearta si celalalt ii spune : nu-i nicio problema, copilul nu mai intelege nimic si se comporta in consecinta.
La fii-mea nu a mers sistemul cu recompense, dar cu dragoste si respectarea cuvantului dat, da. Cand o cert, este pt ca a facut ceva gresit in mod voit, iar ea intelege asta. Nici vorba de crize de nervi; nu le mai face de pe la 6 ani.
Daca iti tratezi copilul ca pe un inamic, nu ca pe fiinta cea mai draga, pe care tu ai vrut sa o aduci pe lume, nu te mira ca face crize si strange furculita in dinti. Mare atentie ! Este deja un gest care aproape l-ar putea rani.
Copilul este suparat pe voi, deci daca vreti sa iasa ceva frumos din viata pe care i-ati dat-o, schimbati-va atitudinea fata de el.
Prea multe reguli, pt un singur copil. Fetitei tot atatea reguli ii aplici ? Sau fiindca el este mai mare si baiat, este facut sa simta din plin asta ?
Niciodata nu mi-am obligat fetita sa manance. Mancam atunci cand ei ii este foame si ii este foame atunci cand ne este si noua. Niciodata nu am privat-o de mancare; este o cruzime. Nimanui nu i-ar placea sa fie conditionat ca un catel : primesti biscuite daca sari prin cercul de foc.

Edit. Exemplu de dialog dintre mine si fetita mea :
Eu: Iubita, ti-e foame ?
Ea : Da sau Nu

Ora de masa nu are de ce sa fie motiv de enervare. Mancam atunci cand ne este foame si cat putem.

Daca tu iti rogi copilul sa faca ceva si ii multumesti pt ceea ce a facut, iti va raspunde la fel. Rugamintea si multumirile sa intre in obisnuinta, nu doar din cand in cand.






allinta

A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.