41 raspunsuri la acest subiect

[CorinaDani]

cazul nepotelului tau mi-a amintit de unul similar, prezentat acum cativa ani intr-un serial facut in UK (casa micilor teroristi).

acesta este site-ul, nu stiu daca poti gasi episodul cu pricina, e mai vechi.

http://tlc.discovery...bios/tanya.html

un baietel, cu varsta de 5 ani (parca), nu manca absolut nimic altceva decat o anumita marca de iaurt. consuma 24 de cutii pe zi. facea crize daca parintii indrazneau sa schimbe marca de iaurt sau sa cumpere cutii de alt gramaj decat cel cu care era el obisnuit. daca imi amintesc eu bine, copilasul inca bea din biberon (apa, lapte), nu folosea cana sau paharul.

parintii incercasera absolut orice era omeneste posibil sa-l convinga sa manance si altceva. fara succes.
la fel, si acest copil avea oroare sa vada sau sa atinga orice alt fel de mancare, darmite sa-l mai guste sau pape.

ei bine, dupa ce psihologul emisiunii i-a observat cateva zile, direct si indirect (prin sistemul de supraveghere instalat in casa respectiva), dupa ce a discutat si cu parintii copilului (separat si impreuna), a ajuns la urmatoarea concluzie :

mama copilasului facuse o depresie post-natala foarte urata dupa nasterea acestuia; a fost nevoita sa stea internata aproximativ 9 luni, timp in care nu si-a vazut copilasul nou-nascut. dupa ce a fost tratata pentru depresie si si-a revenit, mama a avut tendinta de a fi super-protectoare cu copilul, tratandu-l in continuare ca pe un bebelus, intr-o incercare de a recupera lunile pierdute din viata copilasului sau.

psihologul a procedat in felul urmator :

mancau cu totii la masa (in casa erau mai multe familii, fiecare cu un copil cu probleme de comportament); copilasul era si el asezat la masa, chiar daca nu manca ce mancau restul. incercau cu totii sa aiba o atitudine cat mai degajata, sa nu-i faca observatie sau sa-l bage in seama, discutau chestii banale. copilul a fost lasat sa manance singur iaurtul, nu-l mai ajuta nimeni cu mancarea.

apoi psihologul a organizat un fel de concurs, in care i-a antrenat doar pe copiii din casa : a pregatit diverse bucatele de fructe, legume, cu texturi, forme si miros diferite. le-au pus pe farfurii de plastic de unica folosinta si le-au acoperit cu alta farfurie de plastic.
fiecare copilas, pe rand, baga mana intre cele 2 farfurii si incerca sa ghiceasca "pe nevazute" pe ce leguma/fruct a pus mana, descriind forma, bazandu-se pe simtul tactil si eventual pe miros. bineinteles ca toti erau aplaudati si laudati la fiecare incercare reusita. baietelul s-a prins si el in joc, incet-incet, si a depasit cumva fobia de a atinge mancarea.

in alta zi, tot sub forma unui concurs, copilasii au fost incurajati sa manance singuri din farfurie, castiga cel care termina primul. cred ca era vorba despre cartofi prajiti, nu mai stiu exact.

oricum, ideea de baza este ca totul s-a petrecut cu pasi mici, din aproape in aproape, cu calm, blandete, vorbindu-se pe intelesul copiilor, orice noua achizitie fiind laudata si incurajata.

Corina - mamica printesei Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

[Tala]

Ana, referitor la jocul cu mancarea in care Vladut este pus in situatia de a-si imagina poti aplica multe din ce a povestit CorinaDani. Colega mea a recomandat ceva de genul proiectii pe perete cu imagini cu mancare, carticele cu legume, fructe, legume si fructe de jucarie (jocul de-a comertul), poate desenul cu asa ceva.

Este exclusa insa pedeapsa, Doamne fereste!

Sper sa ajunga sora ta la un psiholog bun (cum a recomadat LadyJ poate fac un efort in sensul asta)



tablouri pentru copii

[ralcat]

Ana, cum reactioneaza Vlad la jocuri care implica murdarirea manutelor? Are cumva o reactie de refuz a jocurilor de genul asta? Pentru ca ma gandesc ca prin joaca, se poate lucra intai la teama de a nu se murdari si vazand copilul ca poate fi chiar simpatic sa te mai si mozolesti poate ca teama de a nu se murdari mancand se atenueaza.

Dar aici este extrem de important suportul si mai ales implicarea parintilor.



In sufletul meu



Eu

[cleo78]

sa imi dau si io cu parerea, daca e unde

deci mie mi-a dat de gandit: copilul mananca numai lapte cu gris, piure... si mi-a adus aminte de perioada cand aveam probleme cu stomacul, laptele si cartofii fierti le toleram cel mai bine, ajunsesem sa mananc doar asta...pt ca celelalte nu imi conveneau.



Pe de alta parte, accepta snitele, care is prajite.

Pt asta, de discutat cu un dr. Ma gandesc la un gastro-enterolog de copii - era la gr Alexandrescu. Dar cu mentiunea ca deja copilul are fobie, deci vrei o discutie, si investigatii mai usurele, eventual sfaturi.





Dincolo de fobie, poate sa mai fi aparut/generat in timp o alta problema. Organismul nu mai stie sa digere alimentele celelalte, ficatul nu mai digera anumite enzime, asa ca orice incercare prea dura, se lasa cu usoara indigestie (poate nu il doare, sa explice asta, ci doar sa aiba senzatia de rau, ameteala, greata), care peste noapte poate cauza agitatie si cosmaruri.

As recomanda o diverisificare usoara, cam ca la 6 luni: cateva zile iaurtel dar fara e-uri peste cartofi fierti dar nu piure-uati, se adauga peste cateva zile rondele de morcov, apoi niste felii de ardei etc. supici usoare, etc.



Mi-am dat cu parerea.



P.S. Nu cu forta. Mai degraba lasat infometat...de genul: "laptele s-a prins: a ajuns iaurt - uite-l. Nu pot sa il fac cu gris, mananca asa ".

Victoria (des.1), fetita frumoasa si curoajoasa, te iubim!

[CorinaDani]

eu zic sa avem putintica rabdare, pentru ca ana a spus ca va scrie mai pe larg despre nepotelul ei, cand va avea ragaz.

Corina - mamica printesei Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

[nemora]

pare ca acest copil face o confuzie intre mancare si excremente.

Perlutele mele: K (10.06.2007) si M (14.05.09)

Niciodata nu mai poti fi atat de aproape de un copil ca atunci cand l-ai alaptat.

[Chuny]

Citat:

citat din mesajul lui nemora pare ca acest copil face o confuzie intre mancare si excremente. Perlutele mele: K (10.06.2007) si M (14.05.09) Niciodata nu mai poti fi atat de aproape de un copil ca atunci cand l-ai alaptat.

esti specialista rau !

exact asta ii scriam eu Anei azi pe privat, sa caute rapid sora ei un psiholog comportamentalist cu renume si sa vada el copilul

[Victoria_mami]

Citat:

citat din mesajul lui ana_a Mi-ar place sa inteleg, concret cum am putea sa ne jucam de-a mancarea la 6 ani, pentru ca el este pasionat de gormiti, lego, masini, chestii de copii "mai mari" blog proud jurnal de fotografii

Legat de masini, mergeti la benzinarie sa ii dati de mancare masinii, ca fara mancare nu poate functiona, asa cum nici organismele vii (printre care si oamenii) nu pot functiona fara mancare. Evident ca masina mai are nevoie si de ulei, de apa, de aer (in roti), asa cum si noi avem nevoie de mancare diversa sa putem satisface nevoile organismului si sa ne dezvoltam corespunzator si sa ramanem sanatosi. Nu stiu cat poate fi pacalit la 6 ani cu o explicatie de genul: toate maisnile de jucarie 'cresc' in masini adevarate, ca si copiii, dar au nevoie de cele mentionate mai sus. Si pe cand creste el, creste si masina. Poate asta e o idee nu foarte inspirata, evident e nevoie sa cunosti copilul sa stii daca il poti pacali cu asa ceva. Dar trebuie insistat pe explicatii de genul ca toti oamenii si toate fiintele vii avem nevoie de mancare variata sa crestem asa cum trebuie, sa devenim mari si puternici si, mai ales, sanatos.



_____________________________________________

Mami si Daddy lupta impotriva leucemiei, impreuna cu Printesa Victoria Isabella 22.05.2008



VICTORIA

[ana_a]

buna seara!



Dupa cum am promis, revin cu cateva detalii.



Va multumesc tuturor pentru mesaje. Azi mi-am adus aminte de nasterea lui Vlad, cum trece timpul.... si cat de repede uiti...

Cu doua saptamani inainte sa nasca, sora mea a alunecat pe scarile unui magazin si a cazut pe burtica. A trebuit sa nasca inainte de termen cu 2 saptamani. Eu si uitasem intamplarea, dar mi-am adus aminte de ziua cand sa nascut Vlad, de faptul ca Mihaela a nascut foarte greu, el a avut scor apgar 7, a fost presat intre oasele pelviene si nu a respirat timp de ceva vreme, a avut nevoie de resuscitare. Mihaela mi-a zis ca a si vomat din cauza asta. A avut icter foarte pronuntat si l-au adus de la Beclean la Bistrita cu salvarea. Nu a reusit sa-l alapteze pentru ca zice ea, din cauza icterului a avut tratament cu fenobarbital care binenteles ca la tinut intr-o stare de moleseala. Nu la alaptat aproape de loc pentru ca nu a reusit.

I-am adus aminte de ziua cand au venit la Bistrita, cand d-na dr neonatolog a strigat in gura mare "al cui este acest copil? ce cauta aici fara mama?" in conditiile in care, mama era acolo, numai ca nu era langa el, a fost internata in salon separat de copil. In fine, ea mi-a zis atunci ca a suferit foarte mult, ca dr a acuzat-o de neglijenta, ca din cauza ei este copilul "asa" . Asa-ul asta fiind "cu capul stramb" din cauza ca la presat cum am zis intre oase.

Ea este o mama grijulie, poate prea grijulie, dar in nici un caz ignoranta cum ia strigat in ziua cand tocmai a nascut o dr de pe o sectie unde a ajuns cu salvarea, spreiata si derutata.

In fine, eu zic ca acolo, este posibil sa se fi produs o suferinta sufleteasca atat a copilului cat si a mamei.



Cum ziceam, sora mea mai are o fetita mai mare, care acu cateva zile a implinit 11 ani, care sa nascut cu o usoara malformatie la rinichi, cu care a trecut prin 2 operatii in jurul varstei de un an si de acolo, Mihaela a ramas cu cateva suferinte sufletesti netratate. Ea mereu zice ca este foarte rezistenta, insa, a trecut prin multe si cu fetita, si mai apoi, pe Vlad la protejat poate excesiv lasand dupa el cu mancarea numai sa-l vada mancand.Am intrebat-o despre analize, mi-a zis ca ia facut analize de ficat, stomac, ecografie la stomac, ficat, analize de toate felurile (cum spuneam - este asistenta la spital si are acces la acest gen de informatii - lucreaza chiar la pediatrie) Cu toate astea, copilul este sanatos, in limitele normale, este vioi, energic, istet, vesel... si este destul de sociabil. Doar cand vine vorba de mancare acolo intra in panica. Nu merge la petrecerile unde trebuie sa manance(de exemplu)



Intreba cineva daca Vlad suporta sa se murdareasca. Nu suporta, nu sa murdarit niciodata, de exemplu ai mei se joaca cu noroi, le place sa inmoaie nisipul in apa, el nu suporta sa vada asa ceva.



Are ritualul la masa, cum ma intreba cineva intr-un alt post, are fixuri cum sta la masa, si ce farfurie sau textura are mancarea. Nu a suportat nici o modificare.



Azi am vorbit cu ea la telefon si mi-a spus ca astazi Vlad a reusit a doua oara sa manance supica de galuscute ( una din alte chestii care le mai mananca uneori) - dar a reusit sa manance singur! ceea ce este o realizare pentru el.

Eu am inteles gresit ceea ce a zis dr psiholog la care au fost saptamana trecuta. Ea propusese sa insiste Mihaela pe ideea de politete la masa, de exemplu, este politicos sa mancam toti impreuna, nu este politicos sa ne ridicam de la masa pana nu termina toata lumea, sa insiste in acest fel ca el sa manance impreuna cu ceilalti din casa, dar binenteles numai felul care il vrea, adica gris cu lapte sau pireu, fara sa-l forteze. Mihaela ia spus pe un ton ferm, gata copile, ramanem toti la masa, nu te oblig sa mananci daca nu vrei, dar trebuie sa ramai aici la masa...



Ei bine, azi Vlad dupa ce a terminat supa ia spus la Mihaela ca a reusit sa depaseasca acest lucru si daca tot a reusit (sa manance singur supa de galuste) este momentul sa faca urmatorul pas, adica sa incerce sa manance un alt aliment nou, DAR asta numai dupa ce va implini 7 ani. Asta fiind anul viitor in iulie.



Tot este ceva, zic eu, daca Mihaela va reusi sa se linisteasca si sa accepte ca Vlad poate trai cu gris si lapte pana isi va infrange urmatoarea frica cu siguranta vor reusi, poate chiar mai devreme.Ea are mereu frica ca Vlad o sa se imbolnaveasca pentru ca nu mananca.



I-am listat surorii mele tot ce mi-ati scris, i-am spus ca o sa va povestesc si despre nasterea lui Vlad, unde, cred eu ca sa intamplat ceva, de acolo vin toate numai ca nu au stiut cum sa ne interpreteze.

Ce ziceti?



Am intrebat-o de posibilitatea de a merge in Cluj la un alt psiholog si mi-a zis ca deocamdata nu are cu ce sa plateasca unul, o sa incerce sa aplice ceea ce ia zis psiholoaga de la B-ta si pentru ca deja a facut ceva progrese spera sa mearga spre bine. Daca simte vreun regres o sa mearga si la Cluj. Eu o sustin si o incurajez in continuare.



Vreau sa va spun ca m-ati ajutat foarte mult.

blog

proud

jurnal de fotografii

[ladyJ]

Ana, buna seara.

Ma gandeam ca ar potrivit daca Mihaela ar lua legatura cu :

http://www.scoalamam...suport-din-Cluj

Cred ca are si ea nevoie sa vorbeasca cu un psiholog, a trecut prin multe cu copiii. Sunt sigura ca ar ajuta-o mult.

Revenind la Vlad, poate ar fi o idee buna ca cel mic sa aiba contact cu anumalute. Un catel, o pisica, care trebuiesc hranite si in joc se va obisnui altfel cu notiunea de mancare. Cu multa rabdare, Mihaela poate inventa jocuri noi si-l poate implica pe Vlad in actiuni de genul ´´imi aduci te rog ardeiul?´´

legat de murdarie, nu stiu cum reactioneaza cand se murdareste,nu stiu cand a inceput sa aiba repulsie fata de tot ce nu-i absolut curat. Poate a fost ferit sistematic de ´´a se murdari´´, poate Mihaela i-a repetat des ´´sa nu te murdaresti´´- nu conteaza asta acum, conteaza ca Mihaela sa aiba si acest amanunt in vedere si tot prin joc sa-i explice copilului ca murdaria poate fi chiar fun uneori. Daca ne murdarim, ne spalam si gata, nu se intampla nimic.

Daca rezultatele intarzie sa apara, atunci e nevoie de psiholog pentru interventie terapeutica.
Cu psihologul de la Bistrita a vorbit despre murdarie?

Sora ta are nevoie de sustinere si bine faci ca o sprijini. Cred ca daca ea ar sta de vorba cu un specialist , pentru ea insasi, ar fi un pas urias si pentru Vlad.

Edit sa subliniez faptul ca atitudinea parintilor este foarte importanta in managementul anxietatii copiilor. De aceia, daca copilul va ajunge la un psiholog clinician pentru evaluare si psihodiagnostic, se vor observa si evalua si reactiile si atitudinile parintilor. Si se poate face si terapie familiala, pe langa cea individuala.


--------------------------------------------
´´Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei´´S.F.