Mi-e dor de tatal meu
Deschis de
mcrmiki
, ian 26 2010 01:00
223 raspunsuri la acest subiect
#21
Postat 06 martie 2010 - 00:45
sunt alaturi de voi; tata s-a stins saptamina trecuta, marti seara, am fost linga el cu luminarea in mina; a fost atit de dureros-saptamina trecuta l-am vegheat in fiecare clipa; sunt impacata ca am fost alaturi, ca ne-am luat rams bun; o boala cumplita- un cancer de plamini galopant l-a topit si incovoiat de dureri, atit de mari ca vreo patru saptamini n-a dormit deloc;
Tata n-a fost foarte credincios, si cind am incercat sa-i sugeram impartasania initial n-a vrut sa auda; apoi a acceptat sa vina preotul pe care l-am invitat cu pretextul unei festanii; pina atunci noptile au fost cumplite, putea sta doar in fund-culcat il chinuiau durerile; in noaptea de dinainte a tot asteptat ziua, si preotul; a luat impartasania, si la scurt timp vroia sa doarma; s-a intins pe pat si a adormit ca niciodata de cind e bolnav si seara s-a stins in somn, fara dureri;
http://forum.desprec...TOPIC_ID=137759
#22
Postat 06 martie 2010 - 00:53
ah Doamne, si mie mi-e dor ... imi lipseste nespus.
mi-e dor de el, imi facea buzz pe messenger si imi scria in fiecare zi cate ceva ...
nu am cuvinte
**************
Citesc cu placere: Supereva.ro | Blogul meu |
mi-e dor de el, imi facea buzz pe messenger si imi scria in fiecare zi cate ceva ...
nu am cuvinte
**************
Citesc cu placere: Supereva.ro | Blogul meu |
#23
Postat 06 martie 2010 - 03:30
Ana...condoleante... nu pot pune in imagini cuvintele tale, Doamne...ma gandesc totusi ca D-zeu ne intareste in astfel de momente, altfel cred ca nu am supravietui mortii celor pe care ii iubim.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace...
Nikole, mami lui Albastrel/Kevin Alexander(4.08.2007) si fericita [gravi]36+cu...Albastrica/Luana
"To born, to live, to die, to reborn and to keep progressing. That is the law"
Allan Kardec
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace...
Nikole, mami lui Albastrel/Kevin Alexander(4.08.2007) si fericita [gravi]36+cu...Albastrica/Luana
"To born, to live, to die, to reborn and to keep progressing. That is the law"
Allan Kardec
#24
Postat 06 martie 2010 - 03:42
Ana draga,condoleantze!
dana
dana
#25
Postat 06 martie 2010 - 04:32
#26
Postat 06 martie 2010 - 14:56
Va multumesc mult
Nikole, nici eu nu m-as fi putut imagina inainte aprinzindu-i luminarea tatei, si privindu-l de la picioarele patului cum i se stinge incet rasuflarea, dar sufletul lui pleca spre Cer atunci, si vroiam sa fiu acolo in fiecare moment, sa nu pierd nici o clipa din putinele pe care le-am avut impreuna;
Mi-as dori sa pot sa fiu si eu un astfel de parinte, sa pot da si copilului meu atita dragoste, respect si amintiri frumoase cita ne-a lasat el.
http://forum.desprec...TOPIC_ID=137759
#27
Postat 06 martie 2010 - 15:05
Ana, sincere condileante!
Curaj! Bine ca ati reusit sa va luati ramas bun!
Curaj! Bine ca ati reusit sa va luati ramas bun!
#28
Postat 06 martie 2010 - 21:07
Citat: |
citat din mesajul lui Ana Stroe Mi-as dori sa pot sa fiu si eu un astfel de parinte, sa pot da si copilului meu atita dragoste, respect si amintiri frumoase cita ne-a lasat el.http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759 |
#29
Postat 06 martie 2010 - 22:49
si mie mi-e dor de TATA.
anul asta, in octombrie, se implinesc 5 ani de cand ii caut mangaierea, vocea la telefon.
eram nascuti in aceeasi zi si luna. de atunci, ziua mea e un cosmar. nu ma mai pot bucura de ea si rudele stiu si au inteles ca de ziua mea sa nu ma mai felicite. de cate ori aud ca mi se adreseaza urari de la multi ani, ma gandesc la tata. ne sunam de ziua noastra si ne felicitam, apoi cand ne vedeam ne pupam de 2 ori ca pentru ziua fiecaruia in parte.
urma sa implineasca 70 de ani in anul acela, 2005, si ultima discutie pe care am avut-o la telefon a fost ca el face 7 ani si merge la scoala. a fost ultima discutie. la 2 zile, se pregatea sa mearga la piata, a zis ca ii e putin rau, s-a asezat pe scaun, si nu si-a mai revenit. in 2 zile a murit la spital. nu am avut curaj sa il vad in agonie. nu am avut puterea sa accept ca se va duce.
dupa 5 ani...ma inchid in baie si il strig, il plang si...mi-e dor de TATA.
anul asta, in octombrie, se implinesc 5 ani de cand ii caut mangaierea, vocea la telefon.
eram nascuti in aceeasi zi si luna. de atunci, ziua mea e un cosmar. nu ma mai pot bucura de ea si rudele stiu si au inteles ca de ziua mea sa nu ma mai felicite. de cate ori aud ca mi se adreseaza urari de la multi ani, ma gandesc la tata. ne sunam de ziua noastra si ne felicitam, apoi cand ne vedeam ne pupam de 2 ori ca pentru ziua fiecaruia in parte.
urma sa implineasca 70 de ani in anul acela, 2005, si ultima discutie pe care am avut-o la telefon a fost ca el face 7 ani si merge la scoala. a fost ultima discutie. la 2 zile, se pregatea sa mearga la piata, a zis ca ii e putin rau, s-a asezat pe scaun, si nu si-a mai revenit. in 2 zile a murit la spital. nu am avut curaj sa il vad in agonie. nu am avut puterea sa accept ca se va duce.
dupa 5 ani...ma inchid in baie si il strig, il plang si...mi-e dor de TATA.
#30
Postat 07 martie 2010 - 01:10
Ana, sincere condoleante! Bine ca l-ai prins in viata pe tatal tau.
Stiu cum e sa stai langa cineva care se stinge. Mama mea s-a sfarsit acum doi ani, pe 4 aprilie. Suferea de cancer de pancreas si a fost ingrozitor, avea dureri mari. Cu catva zile inainte isi pregatise lucrurile de inmormantare.
Moartea a fost pentru ea o alinare a suferintei. Nici nu am realizat cat de usor s-a stins. I-am dat morfina, ca o durea foarte tare, s-a linistit si am crezut ca i-a luat durerea, dar de fapt pentru ea asta era ultima rasuflare.
Sora-mea nu a mai prins-o in viata. Doar au vorbit la telefon si mama i-a spus "cand o sa vii tu nu o sa ma mai gasesti".
Dumnezeu sa-i odihneasca in pace!
Stiu cum e sa stai langa cineva care se stinge. Mama mea s-a sfarsit acum doi ani, pe 4 aprilie. Suferea de cancer de pancreas si a fost ingrozitor, avea dureri mari. Cu catva zile inainte isi pregatise lucrurile de inmormantare.
Moartea a fost pentru ea o alinare a suferintei. Nici nu am realizat cat de usor s-a stins. I-am dat morfina, ca o durea foarte tare, s-a linistit si am crezut ca i-a luat durerea, dar de fapt pentru ea asta era ultima rasuflare.
Sora-mea nu a mai prins-o in viata. Doar au vorbit la telefon si mama i-a spus "cand o sa vii tu nu o sa ma mai gasesti".
Dumnezeu sa-i odihneasca in pace!