146 raspunsuri la acest subiect

[mami_alexia]

Mediajust, ia-ma si pe mine

---

MAMI(Adriana) & ALEXIA(28 aprilie 2007)



Sa-l ajutam sa lupte...



N-AVETI UN LOC DE MUNCA PENTRU MINE?!

[buflea]

Mie conditiile puse de Doamna cu copil mi se par la fel de "nesimtite" ca gestul persoanei nr 2 de a vorbi la telefon cu iubitul in timpul interviului. Desi imi este clar ca profesia si familia sunt doua componente majore in viata oricui, eu nu cred ca trebuie conditionata in mod special una impotriva celeilalte. Amandoua trebuie tratate cu seriozitate si profesionalism si cand cele doua se intersecteaza, trebuie gasite solutii de compromis in momentul respectiv. Nu cred ca exista SEF pe lumea asta care sa spuna unei mame singure sa stea la serviciu cand stie ca a fost sunata de la gradinita ca copilul ei are febra. Intotdeauna exista intelegere daca se dovedeste bunavointa din ambele parti. A veni la un interviu si a spune clar "eu am zburat de la birou daca copilul meu are ceva" mi se pare lipsa de interes pentru partea profesionala. Femeia aia nu va da totul pentru job ci va veni la serviciu ca sa mai castige si ea un ban si sa-si mai umple timpul. Nici nevoie de bani nu cred ca are prea mult ca eu nu cred ca daca ea ar fi singura sursa de venit in casa, ar avea tupeul sa-si dea demisia de la fostul serviciu si sa vina la interviuri cu conditii de genul "eu plec daca copilul cere". Deci Doamna nr 1 are si nu are nevoie de job dar nu o intereseaza performanta profesionala ...ori pe tine ca angajator te intereseaza foarte mult asta.

Studentul nr 3 are tot interesul sa "shine" (staluceasca) la job - este tanar si are energie, invata ceva, capata experienta, are nevoie de bani ca de aer si nu are nici obligatii familiale majore. Tot efortul lui se va concentra in performanta profesionala ... eu pe el l-as alege dar nu inainte de a lamuri problema cu scoala si mai ales sesiunile ...daca e dispus sa renunte la scoala pentru acest serviciu, nu stiu, cred ca m-as mai gandi si poate as da o sansa candidatei nr 2 care pare a avea doar o problema de atitudine / educatie usor modificabila.

[crinuta]

[quote]citat din mesajul lui buflea
Mie conditiile puse de Doamna cu copil mi se par la fel de "nesimtite" ca gestul persoanei nr 2 de a vorbi la telefon cu iubitul in timpul interviului. Desi imi este clar ca profesia si familia sunt doua componente majore in viata oricui, eu nu cred ca trebuie conditionata in mod special una impotriva celeilalte. Amandoua trebuie tratate cu seriozitate si profesionalism si cand cele doua se intersecteaza, trebuie gasite solutii de compromis in momentul respectiv. Nu cred ca exista SEF pe lumea asta care sa spuna unei mame singure sa stea la serviciu cand stie ca a fost sunata de la gradinita ca copilul ei are febra. Intotdeauna exista intelegere daca se dovedeste bunavointa din ambele parti. A veni la un interviu si a spune clar "eu am zburat de la birou daca copilul meu are ceva" mi se pare lipsa de interes pentru partea profesionala. Femeia aia nu va da totul pentru job ci va veni la serviciu ca sa mai castige si ea un ban si sa-si mai umple timpul. Nici nevoie de bani nu cred ca are prea mult ca eu nu cred ca daca ea ar fi singura sursa de venit in casa, ar avea tupeul sa-si dea demisia de la fostul serviciu si sa vina la interviuri cu conditii de genul "eu plec daca copilul cere". Deci Doamna nr 1 are si nu are nevoie de job dar nu o intereseaza performanta profesionala ...ori pe tine ca angajator te intereseaza foarte mult asta.Adica femeia este nesimtita pentru ca a fost sincera si a clarificat de la bun inceput un aspect important? Nu cred ca a spus ca daca ar avea copilul ceva ar zbura in secunda aia, ci banuiesc ca a explicat situatia temporara, motivand si motivul pentru care ar fi nevoita sa plece in caz de ceva. Mi-e greu sa cred ca vii la un interviu si spui " daca are copilul meu ceva eu am taiat-o. Take it or leave it".De asemenea, de ce ar trebui sa fie job-ul totul pt ea? Nu trebuie deloc. Cum sa pui job=ul inaintea familiei?? Asta cu totul e valabil cand ai afacerea ta, si esti direct interesat sa mearga, in rest esti un angajat care are nevoie de bani, deci nu stiu ce asteptari de progres in cariera ar trebui sa aibe Mediajust.Vrei un om dedicat 100% job-ului, nici o problema, atunci se specifica de la inceput faptul ca nu se accepta persoane casatorite, cu obligatii.NU e un post de manager, ci de asistent. Ce ar trebui sa faca persoane in situatia femeii de mai sus? Sa fie respinsa de toti si sa ajunga... in cine stie ce situatie.Eu as discuta c doamnna respectiva si as incerca sa gasesc o solutie. Daca se arata si ea deschisa, maleabila, evident in limita posibilitatilor, i-as da o sansa, o perioada de proba, iar ulterior as decide, evident in functie de seriozitatea ei.Crinuta si RayanFara Dumnezeu nimic nu e.Cine se increde in sine, cade rau!Asculta

[buflea]

Citat:

citat din mesajul lui crinuta Adica femeia este nesimtita pentru ca a fost sincera si a clarificat de la bun inceput un aspect important? Nu cred ca a spus ca daca ar avea copilul ceva ar zbura in secunda aia, ci banuiesc ca a explicat situatia temporara, motivand si motivul pentru care ar fi nevoita sa plece in caz de ceva. Mi-e greu sa cred ca vii la un interviu si spui " daca are copilul meu ceva eu am taiat-o. Take it or leave it".

Pai asa a descris mediajust persoana nr 1, nu am inventat eu asta. Mai mult, am inteles ca si din postul anterior a plecat tot datorita copilului ... pentru mine, ca angajator, aceasta persoana nu este de incredere si ca mama singura, daca isi permite sa plece de la un job si sa vina la altul aducand nevoile copilului in discutie, inseamna ca de fapt, nu are nevoie de bani, se descurca si fara job.

Citat:

citat din mesajul lui crinuta De asemenea, de ce ar trebui sa fie job-ul totul pt ea? Nu trebuie deloc. Cum sa pui job=ul inaintea familiei?? Asta cu totul e valabil cand ai afacerea ta, si esti direct interesat sa mearga, in rest esti un angajat care are nevoie de bani, deci nu stiu ce asteptari de progres in cariera ar trebui sa aibe Mediajust. Vrei un om dedicat 100% job-ului, nici o problema, atunci se specifica de la inceput faptul ca nu se accepta persoane casatorite, cu obligatii. NU e un post de manager, ci de asistent. Ce ar trebui sa faca persoane in situatia femeii de mai sus? Sa fie respinsa de toti si sa ajunga... in cine stie ce situatie.

Imi pare rau dar nu sunt de acord cu tine ... eu nu am spus ca trebuie sa puna jobul in fata familiei ci ca profesia si familia trebuie sa aiba aceeasi prioritate in viata noastra. Si in situatii speciale trebuie gasite solutii de compromis intre ele. Nimeni nu cere imposibilul in situatii speciale, dar eu ca angajator, as ezita daca la interviu se prezinta o persoana care pune familia mai presus de job, care pleaca de la fostul job din cauza de probleme familiale si care aduce in discutie asta la interviu - pentru ca eu nu am nevoie de familia si problemele cuiva, eu am nevoie de un om serios care cand e la munca se gandeste la munca si nu la problemele personale si cand e acasa si le rezolva ...

Eu nu apreciez deloc atitudini de genul asteia, desi nu am businessul meu personal :
Asta cu totul e valabil cand ai afacerea ta, si esti direct interesat sa mearga, in rest esti un angajat care are nevoie de bani, deci nu stiu ce asteptari de progres in cariera ar trebui sa aibe Mediajust

Eu nu ma duc la serviciu NUMAI pentru ca am nevoie de bani si chiar daca sunt un angajat, chiar imi pasa de ceea ce fac acolo, ma implic, incerc sa rezolv, sa gandesc si sa inteleg ce fac, nu astept mura in gura sa vina managerul si sa-mi spuna pas cu pas ce sa fac in timp ce eu ma gandesc la ce-o manca fi-meu la gradinita. Nu trebuie sa ocupi un post de manager ca sa fi responsabil fata de munca pe care o prestezi. Eu ca angajator am nevoie de asemenea oameni si nu de cei care considera ca nu e afacerea lor, nu au sanse de promovare si au numai nevoie de bani si cat mai mult timp liber sa se gandeasca la copil.

[crinuta]

Am inteles Buflea. Nici eu nu ma duc strict pentru bani, asta daca lucrez in domeniul meu si imi place ce fac, altfel sigur nu, dar e o diferenta intre a face ceva cu placere si interes si a da totul pentru job. Niciodata job-ul nu va insemna pentru mine totul, si sunt convinsa ca multi simt asta.

Am mentionat asta pentru ca ai afirmat ca niciodata acea femeie nu va da totul pentru job. Nici nu e de asteptat, in schimb sunt de acord cu tine ca nu e ok sa lase totul si sa plece cand e mai multa nevoie de ea, tocmai de aceea am insistat pe o intelegere, pe gasirea unui compromis temporar, iar in cazul in care ea chiar nu ar da dovada de cel mai mic interes ca lucrurile sa mearga, atunci as renunta la ea.



Noi nu stim totusi toate datele problemei, nu stim nici in ce fel a pus problema, dar stiu ca sunt destule femei cu multe probleme, griji, nu au ajutor, ca aici e si problema, daca ar fi avut, n-ar mai fi fost nevoita sa plece de la servici, iar pe de alta parte are nevoie de bani...; e o situatie dificila, si eu as incerca sa ajut, repet, in conditiile mentionate mai sus..



Crinuta si Rayan



Fara Dumnezeu nimic nu e.

Cine se increde in sine, cade rau!



Asculta

[buflea]

Citat:

citat din mesajul lui crinuta Am inteles Buflea. Nici eu nu ma duc strict pentru bani, asta daca lucrez in domeniul meu si imi place ce fac, altfel sigur nu, dar e o diferenta intre a face ceva cu placere si interes si a da totul pentru job. Niciodata job-ul nu va insemna pentru mine totul, si sunt convinsa ca multi simt asta. Am mentionat asta pentru ca ai afirmat ca niciodata acea femeie nu va da totul pentru job. Nici nu e de asteptat, in schimb sunt de acord cu tine ca nu e ok sa lase totul si sa plece cand e mai multa nevoie de ea, tocmai de aceea am insistat pe o intelegere, pe gasirea unui compromis temporar, iar in cazul in care ea chiar nu ar da dovada de cel mai mic interes ca lucrurile sa mearga, atunci as renunta la ea. Noi nu stim totusi toate datele problemei, nu stim nici in ce fel a pus problema, dar stiu ca sunt destule femei cu multe probleme, griji, nu au ajutor, ca aici e si problema, daca ar fi avut, n-ar mai fi fost nevoita sa plece de la servici, iar pe de alta parte are nevoie de bani...; e o situatie dificila, si eu as incerca sa ajut, repet, in conditiile mentionate mai sus..

Asa este ... numai ca mie mi se pare o greseala de abordare in a incerca sa obtii un job spunand la interviu ca daca copilul tau are o problema, tu lasi totul balta si te ocupi de el. Mi se pare o greseala la fel de mare ca si cea a candidatei nr 2 care a raspuns iubitului la telefon in timpul interviului ...caci de fapt de aici am pornit, de la parerea mea ca si candidata 1 si candidata 2 au dat dovada de neseriozitate vis-a-vis de job. Sigur, din perspective diferite - dar oare pentru mine ca angajator, conteaza DE CE nu sunt ele responsabile, sau conteaza ca, cel putin, in momentul in care ar fi trebuit sa impresioneze cel mai tare, ele au prezentat alte prioritati decat jobul ?

Sigur ca amandoua pot fi de fapt persoane foarte profesioniste si asta sa fi fost doar o greseala nefericita. Dar este interesant cum toata lumea a desfiintat-o pe candidata nr 2 dar tinde sa o inteleaga pe candidata nr 1, cand de fapt, procesuld e selectie nu trebuie abordat cu "sufletul" ci cu ratiunea.

[ileana]

Citat:

citat din mesajul lui ladyJ Mediajust, pana iti rapsunde specialistul, da-mi voie sa iti spun parerea mea in calitate de angajator cu vreo 8 ani de experienta. Problemele pe care le vei intampina cu doamna capabila si divortata cred ca le stii si tu. Vei fi lasata balta chiar atunci cand ai nevoie. Mie personal mi se pare oricum maxim tupeu sa ii spui asta potentialului angajator, in fata, la interviu Scuza-ma, dar maxima competenta profesionala inseamna altceva.Probleme pot aparea oricand, dar chiar asa sa-ti iei jucariile si sa pleci de la locul de munca, fara sa intrebi, mi se pare... Sau..daca este atat de competenta cum crezi tu, ai putea sa ii oferi un salariu mai mare din care sa isi permita un ajutor de nadejde pentru copiii ei, atunci cand ea e la munca.Poate asta e problema. Pe domnisoara poti sa o uiti. E in primul rand nepoliticoasa si nu cunoaste etichetele. Tu ai nevoie totusi, din cate am inteles, de un om educat. Daca esti dispusa sa o inveti tu alfabetul profesional, risti ca intr-un an sa se simta atat de bine pregatita incat sa te lase balta si sa caute marea afirmare. Din cei trei, eu l-as angaja pe tanarul stundent.

Nu pot sa ma abtin, dar cautand mult timp un job, te-am identificat cu angajatorul la care se termina interviul in momentul in care afla ca am copii mici...si nu-l mai intereseaza nimic...nu mai lega nici o intrebare....


ileana

[buflea]

Citat:

citat din mesajul lui ileana Nu pot sa ma abtin, dar cautand mult timp un job, te-am identificat cu angajatorul la care se termina interviul in momentul in care afla ca am copii mici...si nu-l mai intereseaza nimic...nu mai lega nici o intrebare....

In primul rand ca nu inteleg de ce se discuta situatia familiala la interviu. Aici este interzis sa te intrebe la interviu ce varsta ai, daca esti casatorit sau daca ai copii.
In al doilea rand - un interviu este un contract intre doua parti si firesc este ca fiecare parte sa isi vada propriul interes. Din punct de vedere al angajatorului, o persoana cu copii mici perzinta un factor de risc ... nu este etic dar este adevarat. Toata lumea stie ca o mama va avea prioritate copilul cand acesta are probleme. De aceea mi se pare o miscare extrem de neinspirata sa te "vinzi" la un interviu punand conditia "copilul mai presus de job". E ca si cum nu vrei sa faci nici un fel de concesie la acest lucru dar in schimb vrei ca angajatorul sa tolereze problemele tale personale.

[Alizee]

Intr-adevar, oferta de munca pt femeile trecute de 40 de ani sau/si cu copii mici este extrem de redusa.
Si eu imi caut de mult timp de lucru si nu imi gasesc; nimeni nu este interesat de cineva cu datele mele personale, nu conteaza cata experienta in domeniu am.
Se cauta doamne/domnisoare pana in 35 de ani, eventual necasatorite si fara copii.


allinta

SARBATORI FERICITE !

[pegeam]
[pegeam]
[pegeam]

[buflea]

Citat:

citat din mesajul lui Mediajust Doamna a plecat de la fosta slujba oarecum fortat (prin demisie "eleganta", dar oricum ar fi fost concediata). Ultimul an si l-a petrecut prin instante - un divort urat (si prost gestionat), un partaj care nu se mai termina si o redeschidere a procesului de incredintare a copilului pe care tatal incearca sa-l obtina (sau doar s-o chinuie - aici nu mi-e clar). De aici probabil si disperarea ei in legatura cu copilul, de aia fuge la primul apel al educatoarei sau (mi s-a spus ca s-a intamplat de cateva ori) - pur si simplu nu vine pentru ca plange copilul si nu-l poate duce la camin. Este clar ca e o situatie tensionata, careia ii face greu fata. Altfel - are 30 de ani, de la 18 ani este tot secretara, arata civilizat, scrie/vorbeste corect romaneste (pentru mine este important). Mi-a vorbit ceva mai mult despre ea decat zice uzanta pentru ca, daca tot ajungi cu alta treaba la avocat, de ce sa nu arunci o vorba si despre ale tale?! Eu cu asta m-am obisnuit, este un soi de pornire instinctiva.

Acum am vazut asta ... si raman la parerea mea - cu parere de rau pentru problemele Doamnei, poate ca acum nu are disponibilitatea psihica sa se concentreze pe un job full time, mai ales un job in care nu lucreaza in echipa astfel incat responsabilitatile dansei sa poata fi preluate de altcineva cand copilul plange acasa.