Sari la conținut

Sari la conținut


* * * * - 6 voturi

Cum ti se schimba viatza cand devii parinte!


38 raspunsuri la acest subiect

#1
My_Lady0091

My_Lady0091

    Membru de baza

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunctPunct
  • 7.630 mesaje

Postat 03 februarie 2011 - 15:21

Buna-ziua tuturor.

Citind cel mai arzator subiect de la generale, ca si cum as fi participat la o lectie deschisa pentru si despre viatza, mi-am permis sa deschid acest topic, unde as vrea sa discutam "cum ti se schimba viatza cand devii parinte".Sunt multe mame/tati tinere(i) care nu sunt pregatiti(si aici nu ma refer la cunostinte ci la capacitatea de a face fata,de a te adapta, de a invata din mers si de a pune copilul pe primul loc)pentru ceea ce urmeaza in viatza lor.

Cele noua luni de sarcina sunt mirifice...extraordinare..le traim cu intensitate insa nu toate mamicile sunt pregatite sa fie mame, adica nu sunt constiente ca viatza li se va schimba pentru totdeauna.Aceasta schimbare nu o transcriu ca un lucru negativ, ci ca un lucru firesc, natural.

Acum sa vorbesc din punctul meu de vedere strict personal.

Cea mai mare schimbare la mine,cu care m-am acomodat cel mai greu, (trecand peste nasterea dureroasa, colicii lipishtocului meu de 3 luni de zile,lucruri pentru care clar nu am fost pregatita insa care s-au vindecat) a fost renuntarea la munca,lipsa dinamismului, socializarea, diversitatea, toate acele satisfactii care le simteam muncind, miscandu-ma, fiind activa,simtim ca fac parte din mine si eu din ele.

Cu somnul nu am avut probleme, nici acum nu am, dorm pe apucate, insa imi lipesesc orele de somn cand dormeam dimineatza pana tarziu, erau un moft, ce mai..deci sa revin, cea mai mare problema a mea a fost claustrarea.eu am nascut in noiembrie si toata iarna am stat majoritatea timpului in casa...ma simteam ca un leu in cusca..voiam sa evadez, imi vedeam sotzul cum pleaca la munca si voiam si eu..aproape salivam.subliniez ca in tot acest timp cand eu aveam de a face cu aceste lupte interioare nu mi-am neglijat copilul sau mi-am revarsat furia pe el ca nu mai aveam eu libertatea de inainte...ar fi fost macabru sa fac asta..

Si usor-usor am realizat ca nimic nu va mai fi ca inainte si ca trebuie sa renunt la procesele mele de constiinta.

Deci odata ce devii parinte trebuie sa iti faci ordine in viatza si sa iti schimbi prioritatile, trebuie sa iti placa sa fii parinte inainte de a-ti placea orice altceva ce iti facea cea mai mare placere inainte!Si prioritar:daca procesul de schimbare nu s-a finalizat pana la nasterea copilului, fazele prin care trece parintele nu trebuie sa il afecteze pe copil, adica,exemplul cel mai concludent:NU ITI SEDA COPILUL PENTRU CA CEA MAI MARE PLACERE A TA E SOMNUL!!

Alt exemplu personal.Sunt o maniaca a curateniei, tot ce inseamna curatenie.In primele luni mi-a fost usor, bebe mic, curatenia se pastra..acum e mare, deja nu se mai poate pastra..si dadeam ca disperata din coate acum catevaluni sa pot tine pasul si sa mentin ordinea..facea fii-mea firmituri de pufuleti/biscuiti intr-un colt al casei?eu repede cu matura...rasurna jucariile..eu repede le asezam. punea mana de 100 de ori pe oglinda, televizor si lasa urme, eu repede le stergeam tot de 100...pana am obosit...si am renuntat sa mai am casa oglinda in fiecare secunda caci copilul trebuia sa exploreze si am preferat sa mentin curatenia in limite,preferand sa fie dezordine.una e mizeria, jegul si alta e dezordinea.

si ar mai fi osumedenie de exemple despre cum ti se schimba viatza cand devii parinte...

Eu una sunt bucuroasa si multumita de mine ca prin lipishtocul meu am reusit sa ma autoeduc, reeduc..si cea mai mare realizare a mea e ca am dobandit o infinita rabdare care nu o aveam inainte de a naste...!

sper ca nu se vor isca si la acest topic alte divergente, ca nu va fi trimis la zona zoster sau containerul verde.

multumesc ca m-ati citit si astept si parerile voastre despre cum ti se schimba viatza cand devii parinte.[flo]






Blackmoon Lady&lipishtocul [copil]

Citat:
" Daca vrei sa indrumi pe cineva incepi cu invataturile si sfarsesti cu pildele.."-L.A.Seneca


#2
sanziana27

sanziana27

    Membru junior

  • Membri
  • PunctPunctPunct
  • 1.231 mesaje

Postat 03 februarie 2011 - 16:21

Viata mea a devenit mai frumoasa, in fiecare zi cineva imi zambeste sincer si aceia sunt cei 2 copii, cu ei pot sa vorbesc serios despre goanje fara sa devin penibila, cu ei pot sa rad din orice, cu ei pot sa ma murdaresc cu frisca pe fata, cu ei de mana traversez numai pe zebra, in fata lor spun intotdeauna multumesc/cu placere/salut tare (nu mormait cand sunt singura[:D])

Nu stiu cat m-am pregatit, dar mi-am dorit foarte mult sa am 2 copii; m-am pregatit pt sarcina si tot a fost cu final neasteptat, asa ca...



Mamica fericita de boboci de toamna:

Dragos Mihai (26 septembrie 2006) si David Gabriel (8 octombrie 2008)

Despre cei doi nazdravani



#3
emanouela

emanouela

    Membru senior

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunct
  • 4.971 mesaje

Postat 03 februarie 2011 - 16:36

[flo]
mie mi se pare mai degraba un topic in fiecare sa isi pov propriile schimbari, nu sa iste divergente[pup] si ft posibil sa foloseasca viitoarelor mamici
cam ce traiesti tu, traiesc si eu...parca toata viata mi-am dorit un copil si nu m-am simtit pregatita....parca nici acum nu ma simt, mai am mom in care parca am creierul sters, dar asta e, poate-s singura, poate nu-s singura[:D]. m-am trezit parca prea deodata mama, cu toate ca nu sunt tanara deloc[:D], nu ca regret, departe de mine gandul asta (specific doar pt cei ce mai citesc si printre randuri [:D])...doar ca da, totul a luat o intorsatura total negandita de mine, neasteptata si fantastica totodata. smulsa dintr-o viata activa in care nici o zi nu semana cu cealalta si adusa in una care pt cateva luni a fost pasnica si linistita. 1 an nu am dormit, nici o noapte....dormeam pe apucate, mancam la fel...eram mama si sotie si totodata unic intretinator al casei....eu spalam, eu facem de toate...departe de o mana de ajutor...m-am autoeducat inconstient sa fac fata la toate,sa ma satur cu somnul furat si cu mesele haotice...si uite asa , ca si tine, My lady am re redactat contractul pe care il aveam cu aspiratorul si cu alte alea ale curateniei si nu fac decat de 2 ori per sapt, asta de la zilnic. sotul a cam suferit, ca de, is dedicata copilului, nu-l neglijez doar ca nu mai sunt 100% a lui, dar se vede ca incet incet intelege...poate ca greseala mea a fost ca l-am menajat, eu stat noaptea, eu cam toate cu copilul, el la baita si ce se mai juca cu el, dar mi s-a parut inuman...el lucra...din pctul meu de vedere ar fi fost cruzime sa-l trezesc pe el noaptea....in fine, treburile reintra incet incet pe fagas normal....acum ca e mai marisor, petrece mai mult timp cu el, incet incet il desprind de fusta mea (pana recent nu statea fara mine nici macar cu tatsu[bang])...si uite asa, ne indreptam spre alta etapa a vietii de parinte. n-am incecat niciodata sa fiu o "mama buna sau perfecta"....sunt asa cum simt, uneori sunt stangace, uneori parca m-am nascut pt asta, alteori calma, alteori tun si fulger...mi-am scos din cutia cu naftalina rabdarea si nepasarea...am devenit mai indiferenta la nimicurile lunii. una peste alta, eu ma simt implinita si ft fericita si importanta...cand ma uit la el imi sta inima sa explodeze de mandrie si ft inganfata imi zic,e al meu[:D]

#4
somnorica

somnorica

    Membru incepator

  • Membri
  • PunctPunct
  • 186 mesaje

Postat 03 februarie 2011 - 16:43

Salutare



Eu am devenit partenera de joaca a copilului. Imprastiem jucarii in sufragerie in asa hal, ca nu mai ai pe unde sa pui piciorul. Peretii din baie, 2 pereti in bucatarie, holul si un perete in dormitor au scapat fara linii si cercuri colorate pe ei. Geamurile, perdelele si tablia patului sunt desenate. Cand ne intoarcem din parc, prima oprire este in vana, unde dam noroiul si nisipul ud de pe haine.



Ce imi lipseste, sunt cumparaturile facute in liniste, cu timp, sa nu arunc ceva repede in cos, si dupa aceea sa ma gandesc ca aveam nevoie si de alte chestii.



Mai imi lipseste linistea. Pana acum vreo 4 luni, copilasul meu vorbea foarte putin, acuma, as mai vrea sa taca un pic de tot. Atat de rau a ajuns, ca vorbeste si in somn.



Ma duc sa comentez masinile care trec pe strada. Sa stiti ca am ajuns sa cunosc toate marcile de masini. Offfff



Robi

#5
A_driana

A_driana

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 1.977 mesaje

Postat 03 februarie 2011 - 17:22

eu de cand ma stiu mi-am dorit sa am copii...minunea a venit f repede, nici eu nici sotul nu stiam cum va fi, stiam doar ca viata noastra nu va mai fi niciodata ca inainte. eu sunt o mama fericita, care de la vreo 2 luni ale copilului (pana atunci alaptam la 3 ore) dorm toata noaptea pana dimineata. sotul ii implicat 100% in cresterea copilului, de la schimbat scutec, facut baita, taiat unghii, dat mancare, dus la plimbare si chiar trezit noaptea, cand se ,pierde' suzeta prin pat [:D]. nici eu n-am stiut cum arata un scutec, am venit acasa cu pachetul, ca un copil cu o jucarie noua, si m-am pus sa-l desfac sa vad cum arata.
odata cu aparitia unui copil, se schimba tot, prioritatile sunt altele, pe primul loc este copilul.
ne facem programul de cumparaturi, mers in vizita, in oras, in functie de somnul si de orele lui de masa. si ii foarte bine asa.
ne umple sufletul si inima cu zambetul lui, cu nazdravaniile lui.
si eu eram obsedata de curatenie, totul sa fie la locul lui, nimic sa nu miste...am lasat-o mai moale...casa mai mereu ii plina de jucarii imprastiate, haine scoase din dulap...dar nu ma mai deranjeaza, doar avem copil care trebuie sa ,lucreze' si vazand bucuria din ochii lui cand se joaca, nu mai imi pasa de nimic.
suntem fericiti in fiecare secunda ca-l avem si nu am schimba lucrul asta pe nimic din lumea asta.


Adriana, mamica pufarinului David





#6
Burtocika

Burtocika

    Membru matur

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunct
  • 1.786 mesaje

Postat 03 februarie 2011 - 17:49

De schimbat e clar ca se schimba [:D] Dar depinde CAT si CUM o lasi sa se schimbe ...
In prima luna am avut impresia ca ne-a lasat cineva un bb in grija si ca o sa vina sa-l ia la un moment dat [:D] Erau toate atat de noi pentru amandoi incat eram coplesiti de un sentiment de irealitate, aveam senzatia ca e o stare tranzitorie [:D]. Plus oboseala si sculatul din ora in ora (ca vad ca tot faceti referire la subiectul cu pricina) pentru noi a fost un stres maxim, pentru care oricat am citit inainte, tot n-am fi putut fi pregatiti. Toate subiectele spuneau ce frumos este sa fii mamica, da, e greu, da' sa vezi ce frumos o sa fie [:-@] Nici unul nu ne-a pregatit pentru ceea ce a fost cu adevarat. TOTUL era mai greu decat ne-am asteptat, incepand de la alaptat, care se presupune ca ar trebui sa fie ceva natural si placut, continuand cu diversificarea si luatul in greutate, nu mai vorbim de somn. Si, ca cireasa de pe tort, toate colegele de odisee / servici / parc aveau copii mai cuminti, mai mancaciosi si care dormeau de la 10 seara la 7 dimineata [:D] Nu stiu daca sedati sau nu, ca nu recunosteau.
Incet incet lucrurile au inceput sa intre in normal, de pe la 1 an, sa zicem, am inceput si eu sa ma bucur de concediul de maternitate si sa ma relaxez. Eu in nici un caz nu m-am plictisit acasa ! Mi-am gasit timpul necesar sa fac toate lucrurile pe care le amanasem atata vreme si de care nu aveam timp, am citit, am si lucrat de-acasa un pic ...

Acum, cand bb are 4 ani, as putea spune ca DA, ne-a schimbat viata, dar nu atat de dramatic incat sa nu putem face in continuare ce ne place. Dormim pana mai tarziu sambata si duminica (cu tot cu bb), mai vedem si cate un film, avem timp si de job si de cumparaturi si de iesiri cu prietenii (cu tot cu bb) etc. Am renuntat la lucrurile care nu ne faceau placere (curatenie + gatit) si le-am "delegat" altor persoane, iar timpul ramas liber il petrecem impreuna in activitati care se ne placa tuturor.


#7
mariana_flo

mariana_flo

    Membru junior

  • Membri
  • PunctPunctPunct
  • 1.137 mesaje

Postat 04 februarie 2011 - 03:07

Cand am aflat ca sunt insarcinata viata mea s-a intors cu susul in jos. Medicii mi-au spus ca n-o sa raman niciodata insarcinata. Ei bine, s-au inselat. Si n-am sa regret nici o clipa ca s-au inselat. A aparut primul bebe, apoi al doilea [:D]. Ca si celelalte mamici nici eu n-am mai dormit de doi ani o noapte intreaga. Uneori simt ca pic din picioare de oboseala, dar cand imi zambesc puisorii uit totul. Intalnirile cu amicii s-au mai rarit, si involuntar s-a triat si cercul de prieteni. Cumparaturile le fac pe fuga, si curatenie la fel. Am investit in aparatura care sa-mi usureze munca (ex: masina de spalat vase, etc) tocmai ca sa am mai mult timp pentru fetele mele. Inainte ma vaitam mereu ca n-am haine suficiente, desi gemea sifonierul. Acum nu mai simt nevoia sa-mi cumpar mie nimic. Si nu ma pot abtine sa nu le cumpar fetelor cate ceva. O hainuta, o jucarie,... ceva. Am invatat pe de rost cantecelele din Clubul lui Mickey Mouse, desenele animate cu micile genii, si multe altele. Acum dansez cu printesele mele si ne jucam impreuna. Alaturi de ele parca am invatat sa traiesc.

http://family.websho...104344787BlsfCF

#8
mathilda

mathilda

    Membru junior

  • Membri
  • PunctPunctPunct
  • 1.020 mesaje

Postat 04 februarie 2011 - 06:39

pai vorbind la general cum se schimba viata- fizic ar fi: vergituri, kile in plus, etc, psihic- depresie postnatala, somn putin, timp liber m putin, momente urate cand copilul e bolnav, lipsa sau insuficienta banilor etc
personal- nimic din toate astea ( doar ingrijorarea atunci cand mai racesc astia micii)
incerc sa explic ca depinde f mult de mama- chiar daca ai vergituri, kile, lipsa banilor etc inceerci sa vezi partea frumoasa a ceea ce inseamna copil in viata ta.
eu am deja 2 si un al 3 pe drum.sarcinile naspa, nasterile tot naspa, alaptarea tot naspa ( nu intru in detalii) dar asta nu ma impiedica sa mai fac inca unul- deci 4.

#9
alex_andra

alex_andra

    Membru senior

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunct
  • 4.196 mesaje

Postat 05 februarie 2011 - 02:40

Pai, scurt si la obiect, ca mi-e cam somn, desi, pentru un asa subiect frumos poate ca ar fi trebuit sa scriu odihnita[:)]



Totul a fost mai greu decat ma asteptam. Lipsa continua de somn, teribila. Mulsul la 3 ore, groaznic. Plansetele de dureri de burtici sau gingii ale copilului, teribil de dureroase psihic pentru mine, pentru ca as fi vrut sa o pot ajuta, dar nu-mi iesea.

Programul social dat peste cap.

La servici cand ma duceam, adormeam pe wc[:I]

Etc.



DAR: totul merita 100%. Eu imi mai doresc o surioara pt fetita mea. Merge si fratior[:)]

POate mi se va indeplini aceasta dorinta, poate[:)]

In afara faptului ca am devenit mai calma, ca pot sa raman cu zambetul pe buze, cand altadata m-as fi burzuluit toata, mai intelegatoare,ca am descoperit cate lucruri pot face deodata, ca am redescoperit viata cu minunile ei, ca am redecoperit povestile de copii si frumuseata lucrurilor marunte, ca am redescoperit furnicile, frunzele si placerea de a topai in baltoci[:D]....

In afara de toate astea si multe altele pe langa.....am cunoscut o iubire ce m-a implinit cu totul.

NU m-am simtit deplina pana cand am nascut.

Sentimentul pe care il am cand, dimineata, deschide ochii, imi zambeste si ma pupa, sau ma mangaie sau imi zice "ubita mia"....sentimentul acela darama toata oboseala, toate suparatile si frustrarile.

Sentimentul acela il poate intelege doar un parinte indragostit iremediabil de copilul lui[:)]



Ma uit la degetele ei, ma uit la gurita ei si mi-e un drag de ea, de ma sufoc.

Viata mea e mult mai frumoasa, mai fericita, mai plina, de cand o am pe eva[:)]



Andra, mami de leoaica Eva (03.02.2009)



BAZAR UMANITAR

#10
Luna1

Luna1

    Membru senior

  • Membri
  • PunctPunctPunctPunctPunct
  • 4.135 mesaje

Postat 07 februarie 2011 - 16:48

Frumos subiect.

Am simtit si eu schimbarile ulterioare nasterii ca orice mamica. La primul am simtit si eu claustarea, lipsa de activitate ca mai inainte, programul facut dupa copil, nu dupa mine. Mai ales ca eram in Romania inca si activitatile cu si pt bebelusi se reduceau la plimbarea prin parc cu alte mamici, cu care, eu fiind f tanara, nu aveam prea multe in comun. Insa nu mi s-a parut o tragedie, stiam ca, avandu-l asa tanara voi avea preocupari diferite fata de prietenele mele deci nu m-a socat situatia.

Insa am suferit de depresie post-natala, ciudata depresia asta, plangeam frecvent, fara motiv, desi eram plina de fericire avandu-l in brate. Foarte contradictorii sentimentele.

La al doilea, dupa ce am nascut fetita, de frica primei depresii post-natale, nu prea ma prindeai pe acasa. Plecam cu ea cat era ziulica de lunga. Duceam baiatul la scoala si apoi fugeam in parc, la activitati cu si pt bebelusi, baby singing, play group etc. Pana la 3 cand luam baiatul de la scoala si apoi ori iarasi in parc, ori acasa la putina curatenie.

Cu ea n-am suferit de depresie.

Social am avut norocul, neprogramat, ca si cele doua bune prietene ale mele sa aiba copii, tot fetite, in acelasi timp ( o fetita e cu 3 luni mai mare ca a mea si cealalta cu doar 3 sapt). Asa ca eram impreuna tot timpul.

Schimbarea majora a fost somnul. Dar nu deranjant, deci desi eram privata de somn nu eram nervoasa, doborata etc. Poate si pt ca sotul meu s-a implicat mereu total, ori facea el treburi prin casa, ori ma lasa sa dorm tarziu in weekend.

La fel o schimbare majora cu cea mica a fost iesitul in oras. Daca inainte ieseam cu sotul si baiatul (care avea deja 6 ani cand s-a nascut cea mica) pe oriunde, dupa aparitia ei trebuia sa-mi iau si casa cu mine[:D], am continuat sa iesim peste tot, restaurante etc, insa plecam cu schimburi, biberoane, scutece, la greu. Trebuia organizare, nu ne mai incaltam doar si plecam, trebuia sa incep pregatirile la greu din timp.

Insa cred eu ca daca stii ce vrei si cum doresti sa mentii dinamica familei, poti continua sa traiesti ca inainte de nastere cu mici exceptii (cum ar fi iesirile in cluburi[:D]). In rest noi nu ne-am cramponat de alte considerente, am mers la drum lung cand avea cea mica doar 10 luni (condus 2 zile cu opriri noaptea) chiar mi se pare mai usor sa pleci la drum cu un copil mic care mananca si doarme, decat cu ei acum (9 ani si 3 ani) cand se plicitisesc mai repede si incep sa se certe, sa urle, etc.


Panic Questions

  • Cum să scap rapid de ciuperca picioarelor È™i unghiilor?

    MaryJane999
    - Astăzi, 14:34

  • miha444
    - mar 22 2024 16:22

  • Analizele au arătat o deteriorare a stării ficatului. Ce să fac?

    MaryJane999
    - mar 21 2024 12:16

  • Progesteron

    Flor_i
    - mar 18 2024 13:02

  • Cat mănâncă bebe la 2 luni

    mada204
    - mar 08 2024 16:24

Last Blogs

  • Vitamine preconceptie si in sarcina

    Deutzuk
    - Astăzi, 14:03

  • Pregătindu-ne pentru sosirea micuÈ›ului

    AdrianaBlo
    - Astăzi, 13:30

  • Morfologie 2

    Erika91
    - Astăzi, 12:04

  • Locul de muncă È™i sarcina

    Ioone
    - Ieri, 23:41

  • Kinetoterapie

    Vasilescu Georgeta
    - Ieri, 23:32

Ultimele aprecieri

  • andacosPoza lui %s

    andacos
    ii multumeste lui

    szivarvany
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • monicaboPoza lui %s

    monicabo
    ii multumeste lui

    szivarvany
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • ElkiaPoza lui %s

    Elkia
    ii multumeste lui

    Laura25
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • OtiliavPoza lui %s

    Otiliav
    ii multumeste lui

    Laura25
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • ElkiaPoza lui %s

    Elkia
    ii multumeste lui

    ioana
    pt. aprecierea acestui mesaj

  • - TOP 50 reputatii -