M-am tot gandit care ar fi principiile mele profesionale si cred ca as putea sa le formulez:
1. Nu incalc legea (in subtext - nu fur, nu folosesc informatiile altfel etc)
2. Imi folosesc intreaga pricepere
3. Nu admit comportamentul/limbajul neadecvat relatiilor cu sefii/colegii/subalternii
Ele insa sunt la pachet cu cele generale, adica:
1. Copilul meu nu sufera de foame/frig/lipsa de vacante/mici mofturi
2. Cat am doua maini si mintea acasa, trebuie sa am independenta financiara
3. Nu ma intereseaza ce are in cap/in buzunar/in suflet/in mentalitate cel pentru care lucrez, atata vreme cat mi se respecta principiile de mai sus. Reciproc - nu admit angajati care sa aiba asemenea interese.
Sigur ca-i greu, sunt vremuri tulburi, munca mai prost platita si mai multa - dar cat nu este loc de intors, cred nu este loc nici de anumite pretentii justificate vreodata.
Succes sotului tau in a-si gasi slujba!!
"Procesele iti rapesc timpul, banii, tihna si prietenii." (Proverb englezesc).
Cate compromisuri ai face pentu un job?
Deschis de
Mickyyy
, oct 20 2010 17:41
26 raspunsuri la acest subiect
#21
Postat 21 octombrie 2010 - 14:00
#22
Postat 21 octombrie 2010 - 18:37
Piata muncii e o piata ca oricare alta si se regleaza singura.
Daca pana in 2008, era o piata a angajatului, unde angajatul era cel care dicta, negocia, si unde angajatorii efectiv se bateau pe cate o persoana calificata si profesionista. Si era firesc ca daca nu erai multumit undeva sa cauti in alta parte avand extrem de multe sanse sa gasesti altceva mai convenabil imediat.
Din 2008, pe fondul crizei, piata s-a schimbat si a devenit o piata a angajatorului. Cara acum face regulile, care cauta angajati cat mai calificati si care sa accepte salarii cat mai mici la un volum de munca dublu sau chiar triplu fata de 2008.
De aceea, atunci cand aplici pentru un job, trebuie sa te mulezi perfect pe ceea ce vrea angajatorul si sa stii cum sa-i comunici asta. Si mai trebuie sa-i arati ca tu ai ceva special ce alti candidati nu au.
Sotul tau, trebuie sa coboare stacheta, principiile nu mai conteaza aproape deloc (bine raman cele de baza: ceea ce faci sa fie totusi legal sau macar la limita legii, sa existe un minim de respect si conditii de securitate a muncii).
Am in jur exemple de oameni specializati si calificati, care in perioada 2007-2008 au iesit din sistem din vari motive convinsi ca se pot intoarce fara probleme oricand. Si care, cand au vrut sa se intoarca, pur si simplu nu au mai gasit. Sunt si cativa care au coborat mult stacheta, au acceptat job-uri sub pregatirea lor, cu mai putini bani si chiar si in conditiile astea le-a fost greu sa gaseasca ceva, dar perseverand, dupa luni bune, au gasit.
Danutz, mami de Maria-sa Rares (14.12.2006)
fulguleti
Daca pana in 2008, era o piata a angajatului, unde angajatul era cel care dicta, negocia, si unde angajatorii efectiv se bateau pe cate o persoana calificata si profesionista. Si era firesc ca daca nu erai multumit undeva sa cauti in alta parte avand extrem de multe sanse sa gasesti altceva mai convenabil imediat.
Din 2008, pe fondul crizei, piata s-a schimbat si a devenit o piata a angajatorului. Cara acum face regulile, care cauta angajati cat mai calificati si care sa accepte salarii cat mai mici la un volum de munca dublu sau chiar triplu fata de 2008.
De aceea, atunci cand aplici pentru un job, trebuie sa te mulezi perfect pe ceea ce vrea angajatorul si sa stii cum sa-i comunici asta. Si mai trebuie sa-i arati ca tu ai ceva special ce alti candidati nu au.
Sotul tau, trebuie sa coboare stacheta, principiile nu mai conteaza aproape deloc (bine raman cele de baza: ceea ce faci sa fie totusi legal sau macar la limita legii, sa existe un minim de respect si conditii de securitate a muncii).
Am in jur exemple de oameni specializati si calificati, care in perioada 2007-2008 au iesit din sistem din vari motive convinsi ca se pot intoarce fara probleme oricand. Si care, cand au vrut sa se intoarca, pur si simplu nu au mai gasit. Sunt si cativa care au coborat mult stacheta, au acceptat job-uri sub pregatirea lor, cu mai putini bani si chiar si in conditiile astea le-a fost greu sa gaseasca ceva, dar perseverand, dupa luni bune, au gasit.
Danutz, mami de Maria-sa Rares (14.12.2006)
fulguleti
#23
Postat 21 octombrie 2010 - 23:39
concretce principii nuar dori sa incalce?
#24
Postat 21 octombrie 2010 - 23:49
Mai des intalnit la barbati este ideea de a nu "pleca capul" si a nu 'accepta' orice. In multe cazuri ai sefi tampiti, incompetenti, care te abuzeaza, sau care te fac sa te simti umilit/inferior whatever. Sau jobul in sine nu are perspective de promovare/avansare in cariera. Raspunsul la intrebare este ca faci atatea compromisuri cate ai nevoie si nu le faci atunci cand iti permiti. In general cand n-ai pe ce te baza, faci compromisuri, facand un plan de a schimba situatia la prima ocazie. Deci in situatia in care n-as avea nimic altceva, as face orice compromisuri, atata vreme cat ce fac e legal si nu implica nimic sexual
#25
Postat 22 octombrie 2010 - 13:34
E foarte greu in ziua de azi si pentru angajator. Eu de 9 luni platesc angajatii, statul , chiria , telefoanele .......nu vreau sa trag linie sa vad daca eu ca angajator am castigat macar mancarea din aceasta afacere.
#26
Postat 22 octombrie 2010 - 13:35
De fapt ideea era ca si angajatorul face poate mult mai multe compromisuri si scarificii in perioada asta....