144 raspunsuri la acest subiect

[Vic]

rrox3, cei cu aspergers de regula au o pasiune (ca sa nu zic obsesie) pentru ceva anume, unii pentru calculatoare in general, altii pentru ceva anume de facut pe calculator, altii pentru matematica, sau pentru citit sau pentru un anumit fel de povestiri. Pot sa isi ocupe timpul non-stop cu pasiunea respectiva si devin foart buni la ea, de la varste foarte fragede (geniali, chiar). Presupun ca fata ta are o pasiune pentru cartile cu vrajitori si vrajitoare, asa cum altii sunt pasionati de jocurile pe calculator, care nu sunt mai realiste ca vrajitoarele. Pentru ea poate fi foarte realista o poveste cu vrajitoare. Poate va deveni o scriitoare de carti cu vraji si vrajitori, cine stie.

[rrox3]

Vic multumesc. Deci ideea e ca le percepe ca pe o alternativa cat se poate de realista.
Are mai multe pasiuni, computerul si jocurile pe computer sunt si ele in fruntea listei si, intr-adevar e foarte priceputa la ele. Si chiar a incercat sa scrie, inclusiv poezii. Stateau colegii la coada sa le scrie cate o poezie pentru cate cineva , dar in afara de forma (in versuri, cu rima) nu aveau continut poetic, erau mai degraba o relatare in versuri despre cate ceva, cineva.

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

[Vic]

rrox3, mi-am amintit acum de unul din copiii de la grup, care are o pasiune pentru super eroi, gen superman. Asta nu inseamna ca are imaginatie, ca tot ce face e sa il tina pe superman in mana si sa pretinda ca zboara, cu sunetul adecvat. Non-stop. Dar nu e capabil sa imagineze, sa creeze ceva nou, sa extinda jocul. Aici va trebui sa intervina mama si sa-l directioneze, pas cu pas. Sau majoritatea copiilor pe-aici sunt fascinati de Thomas, trenuletul, care nici el nu e realist. Cine a vazut tren sa rada, planga, vorbeasca etc. Dar nu pot crea ceva nou, nu pot dezvolta, extinde, o activitate, nu inteleg metafore. Tot ce e spus e luat ad literam.

Apropos (putin off topic), a parut un film acum, Adam, despre un individ cu Aspergers. Una din scenele pe care le-am prins in reclama, fata, trista, ii zice baiatului: poti sa ma strangi in brate? El, la doi pasi in fata ei, ii raspunde ca da, dar nu misca. Atunci ea, deja cunoscandu-l bine, ii spune: vreau sa ma strangi in brate. La care el se duce la ea si o imbratiseaza.
Interactiunea dintre cei doi subliniaza exact ce spuneam mai sus, ca iau totul ca atare, fara sa interpreteze sau citeasca printre randuri.

Si inca ceva, am gasit o carte scrisa de un adolescent de 13 ani cu Aspergers, Luke Jackson, se cheama Freaks, Geeks and Aspergers Syndrome. Foarte buna si pentru parinti, si pentru copii. Din pacate, nu cred ca e tradusa in romana. Explica ce simte, cum gandeste, ce face, ce i-a ajutat si ce nu...

[rrox3]

Inteleg ce zici. Joaca Mariucai a fost mereu mai elaborata de atat, si acum se joaca si are scenarii intregi... e drept, cam repetitive.

O sa caut filmul, nu stiam de el.
Acum mi-am cumparat "Pretending to be normal" de Liane Holliday, tot in ideea de perspectiva "din interior", la genul feminin insa.
In romana nu cred sa se fi tradus vreo carte despre Asperger... noroc cu amazonul...

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)