Mattia, a doua minune din viata mea!

Ah...cand am scris povestea nasterii la primul meu copil....a fost atat de usor...am avut o inspiratie [olala]

....am scris fara sa ma opresc.....acum chiar ca nici nu stiu cum sa incep. [:-@]

D-zeu m-a ajutat sa-l am pe Alessio cand ma asteptam mai putin. Cand ne-am decis sa incepem sa prestam ptr al doilea copil.....am zis ca sigur vor mai trece vreo 3-5 luni pana sa raman gravida.....facusem eu socotelile cam cand as putea sa raman gravida...si mi s-a parut rezonabil atat dpdv fizic al meu cat si dpdv al varstei lui Alessio. Tin minte ca din nou ca si la Alessio...ma simteam ciudat la cateva zile de la ovulatie.....stiti chestia aia ca o femeie simte cand e gravida.....eu din nou am avut acel presentiment.....Si intr-o zi....pe ascuns de data asta.....am cumparat un test. Stiu ca in aceea zi faceam o varza calita. Si am facut testul.....l-am pus pe un scaun langa mine in bucatarie si am asteptat cele 3,4 minute.....dar continuand in acelasi timp sa-mi vad de mancarea mea.Pe-o parte parca imi ziceam: ei ar fi prea frumos ca sa raman chiar din PRIMA LUNA!! Si parca in acel moment ma luase asa o frica.....Trecute cele 3,4 minute.....m-am uitat la test si tare am mai incremenit cand totusi am vazut o a doua liniuta roz...pala tare. [olala]

Stiu ca aveam 3 sapt si 4 zile.....cam asa. Oricum nu aveam 4 saptamani. Nu am zis nimic nimanui.Nici macar lui Alin. Am lasat sa treaca 2,3 zile si am cumparat un alt test. Dar am asteptat sa il fac dimineata. Alin facea de noapte. Dimineata cu mainile transpirate l-am facut si da, a iesit liniuta a doua mult mai repede si mult mai evidenta.I-am trimis un mesaj lui Alin scriindu-i ca eu cred ca va deveni tata ptr a doua oara. Saracu' era asa de bulversat ca nu intelegea mesajul [alcool]

......cand i-am explicat ce si cum.....incepuse sa chiuie dar soptind...ca era la munca.....ca VINE MARTINA!!! Cum noi vroiam o fetita acum....primul nostru copil fiind baiat......acum am fi vrut fetita si am fi vrut sa o numim MARTINA. La fel ca si la prima sarcina.....am ramas imediat acasa.Adica nu m-am mai dus la munca. Intrasem in concediu medical. Sarcina asta a fost destul de grea ptr mine. Alessio fiind destul de mititel imi era tare greu sa fac jocuri cu el, sa il tin in brate, sa fac treburile casei. Tare mai speram sa nasc si de data asta mai devreme.Pe Alessio l-am nascut la 38s1z. Zilele treceau si cele 38 sapt se apropiau. Ma stresa foarte tare nasterea. Eram mult mai fricoasa ca prima data.Acum nu eram pregatita deloc psihic ptr dureri. Si de asta aveam sufletul inghetat de frica. Spre sfarsitul sarcinii am avut foarte multe contractii si atat de dureroase de trebuia sa ma opresc din orice activitate ptr ca sa-mi treaca. In afara de nastere eram si stresata de Alessio.Ptr zilele cand voi fi in spital.....cine va sta cu el....cum se va descurca Alin cu el....cine le va face de mancare......Asa am decis sa o aduc pe mama aici.Am chemat-o inainte cu o luna de termen. Am zis :asa are timp ca Alessio sa o cunoasca, mama sa invete obiceiurile lui Alessio,etc. Neasteptat de repede, Alessio s-a obisnuit de minune cu mama. Bine ca si mama are harul de a se face iubita si fetelor are o rabdareeeee. Ca uneori nu reusesc sa inteleg cum de le face pe toate cu atata calm si atata rabdare. Intr-o zi ma luase niste contractii dureroase si la intervale fixe. . Am stat eu ce am stat.....si am plecat la urgente macar sa stiu una si buna. Acolo m-au monitorizat, mi-au facut ecografie dar pana la urma m-au trimis acasa. Spre disperarea mea.Ca eu chiar nu vroiam sa plec acasa. Imi ziceam cum sa ma duc acasa cu asa contractii!! Dar acasa am plecat...:(.Contractiile au tot continuat cam pana pe la 1,00 noaptea. Atunci asa cum au venit....brusc.....asa au disparut.Imi statea plansul in gat. Eram asa de epuizata , fizic, psihic....eram atat de mare si ma miscam atat de greu.....ma simteam asa mare poate si ptr faptul ca eram limitata in a face multe lucruri ptr Alessio: apleaca-te sa scoti mingea de sub pat, apleaca-te sa iei masinuta de sub masa, etc.etc....Cand fusesm la urgente mi-au zis sa vin la control dupa cateva zile. Doar ca iarasi dupa 2 zile am inceput sa am aceleasi contractii de am zis ca rup manerele de la canapea. Mama saraca era foarte stresata. Probabil e mult mai divers sa "traiesti" travaliul unei persoane prin telefon decat "live". Dimineata la 8,00 i-am zis lui Alin ca eu merg din nou la urgente ptr ca nu se mai poate. Am dat sa manance lui Ale....mama l-a ademenit in bucatarie si noi am "taiat-o" spre spital. Ajunsa acolo , ca de obicei...Alin a ramas pe hol, iar pe mine m-au luat la monitorat. Am stat cam 40 de minute.......timp in care nu am avut cum sa iau legatura cu Alin sa-i spun ce si cum. Care la un moment dat primesc un mesaj de la el: " Sper ca nu nasti fara mine!! :( " Asa ce mi-a mai venit sa rad. Asa am riscat si i-am dat rapid un telefon si i-am zis ca sunt sub "centura" Adica, ca inca ma monitorizau. Naspa monitorizatie am mai avut. Trebuia sa stau nemiscata...nu stiu de ce ca nu reuseau sa inteleaga daca am sau nu contractii. Le-am zis din start ca nu merge aparatul ala ca atunci cand eu aveam contractii , aparatul nu le inregistra. Si tot venea cand o doctorita, cand o ostetrica......sa nu ma misc! Pai d-ne ca nu mai puteam respira din cauza pozitiei, ca ma durea si nervul siatic ptr faptul ca nu m-am miscat deloc si ele continua sa-mi spuna sa nu ma misc. Atunci a venit o doctorita si mi-a spus sa merg la eco si control. Aveam deja 3 cm de dilatatie dar ele nu erau multumite de ritmul contractiilor. La care doctorita ma intreaba: vreti sa nasteti azi?? Mama!!!! Ma si inecasem la cat de repede am vrut sa-i raspund ca da!!!!! Aveam 38 sapt si 5 zile. Era 21 octombrie. Mi-am dorit cu ardoare sa nasc in zodia balantei. Era penultima zi. Ultima sansa! si gata...mi-a zis sa-mi aduc bagajul si sotul. Si asa pe la 11,30 eram "instalata" in sala de nastere. Am ales-o tot pe cea roz! Acolo unde l-am nascut pe Alessio. La spitalul unde trebuia sa nasc, erau mai multe sali de nastere: roz, verde, galbena si albastra. Pe la ora 12,50 a venit o ostetrica si mi-a rupt apele. Din acel moment am zis ca mor nu alta. Niste contractii multtt mai dureroase decat cele de la Alessio. Pe la 13,30 i-am zis tipei ca mie imi vine sa imping. Dar efectiv imingeam fara sa vreau. Imi muscam falca sa ma pot concentra sa nu mai imping si tot imingeam involuntar. Tipa imi zice sa mai rezist si sa nu imping. Pe 13,40 am impins atat de tare de am si urlat. Alin saracu' nu stia pe unde sa iasa ca sa se duca sa o cheme pe ostetrica. Vine tipa si imi zice hai sa te controlez. M-am asezat cu chiu cu vai pe pat si nici nu am apucat sa uit la tipa ca aia incepe sa tipe prin salon acolo la una Patricia ca se vede capul!!!! Iese!! Sala roz!! Pffuiii....nu mai aveam aer asa de panicata eram. Ei da dragele mele. Mattia iesea!! Imi si vine sa rad. Ca eu doar i-am spus tipei ca eu imping!! Nu se astepta nimeni ca sa nasc atat de rapid. Dintr-o data salonul s-a umplut si cu rapiditate si o profesionalitate m-au pregatit. PAcat ca ostetrica de dimineata termina turnul si a trebuit sa ma asiste la nastere ostetrica de dupa amiaza. O persoana foarte acra si antipatica. Ma rog.....la 14,14 a sosit Mattia, timid si albicios. Plangea si era sanatos. Apgar 9 si dupa 5 minute 10. L-au spalat, l-au imbracat si mi l-au adus sa-l pun la san. Cam dupa 30 minute de cand il nascusem. Am sunat-o pe mama sa-i spun ca am nascut si saraca nici nu realiza. Alessio fusese cuminte, adormise cu ea fara probleme. Acum eram mama pentru a doua oara. Mattia e painea lui D-zeu. Inca din maternitate un copil cuminte si linistit. Total divers de Alessio. Poate prea linistit. Acusica face 1 an. Mai exact pe 21 octombrie. Sa va spun drept nici nu stiu cand a trecut tot acest timp. E frumos. E minuta sa ai copii. si mai ales sa ai mai mult de un copil. A avut si el perioada lui de plansete din cauza colicilor, dar acum este un copil frumos si sanatos si cu un caracter mult mai puternic decat Alessio. Sunt averea mea.

Mami [9cer]de [tren]