Postat 25 ianuarie 2011 - 21:22
salutare tuturor si la multi ani pe 2011! :)
au trecut vreo 3 luni de cand Pinkutz face terapie. Sincera sa fiu sunt extrem de multumita! sunt cumva mai pozitiva, ba chiar foarte din multe puncte de vedere. Pinkutz al meu(caruia, by the way, trebuie sa-i spun Luca, no more Pinkutz:)) )mananca acum banana cu branza, mar ras cu biscuite, ou, miere, mamaliga cu branza, tocanita de legume, orez cu lapte, un pic de portocala, iaurt obisnuit, fara fructe sau special pentru copii. e totusi o realizare, zic eu, care credeam ca nu va manca decat lapte pana la nu stiu cati ani. In plus, se joaca mult mai adecvat ca inainte, bate palma, ma pupa :))) cu drag, ma imbratiseaza cu drag, face puzzle-uri, coloreaza mai timid, dar a inceput, se joaca cu mingea, cu masinile, adecvat, s.a.m.d.
sunt fericita, ce mai incolo si incoace.
pe de alta parte, mi-e extrem de teama ca isi va da drumul la vorbit foarte greu. terapeuta se chinuie in fiecare zi, cu o tenacitate rar intalnita, sa scoata de la el: mama, baba, iiiii, aaaa,uuuu, oooo, ghiii(asta zice el mai des:))), insa Pinkutz se tot impotriveste :((
Citesc acum o carte care se numeste "Let me hear your voice" de Catherine Maurice, poate ca unii dintre voi ati citit-o. E foarte utila pentru mine si imi da speranta ca poate intr-o buna zi Pinkutz va vorbi si el. O alta problema, care apare si in carte, este cea a crizelor inexplicabile de plans feroce, pe care deseori nu mai stiu pur si simplu cum sa le rezolv, mai ales pentru ca nu le cunosc cauza !!! E tare greu, dar am zis sa fac mai intai eu un pact cu mine insami, in care sa incerc din rasputeri sa am nervii tari si sa nu cedez si sa incerc mereu mereu sa gasesc solutia cea buna.
Usor de zis, tare tare tare greu de facut !!! :((
Problema medicamentelor este in continuare o enigma...in sensul ca dupa cateva crize zdravene ale copilului, tatal lui mi-a zis: "Sa nu te mai prind ca ii dai medicamente!De la ele se comporta asa!" Sincera sa fiu si eu am crezut la un moment dat asta, dar acum nu mai stiu ce sa cred. Tot nu am schimbat doctorita, pentru ca m-am gandit ca o sa o luam de la capat: poate alt diagnostic, alt tratament, alte recomandari, ceea ce m-ar baga intr-o ceata si mai densa :( Deci nu stiu cum si ce sa fac. Singura confirmare de bine din partea mai multor persoane(parinti, terapeuti) o reprezinta injectiile cu Cerebrolisyn. Mi s-a parut ca au fost singurele care nu i-au afectat starea. Pe 31 ianuarie suntem programati la doctor si om mai vedea....
Sunt inca destule momente in care imi vine sa imi iau lumea in cap, pentru ca nu stiu ce si cum sa fac mai bine pentru el :( Si parca cei care ar fi obligati sa te ajute si carora le recunosti competenta, mai rau te confuzioneaza :(
Vom mai vedea, insa sunt tare multumita ca LUCA face reale progrese in tot si toate !
Cele bune tuturor!